Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat recent că România ar trebui să accepte fără rezerve invitația de a face parte din „Consiliul pentru Pace” inițiat de Donald Trump. Mai mult, acesta consideră că suma de un miliard de dolari solicitată pentru statutul de membru permanent este un preț corect pentru securitatea națională.
Grindeanu, gata să plătească pentru un loc în Consiliu
Potrivit lui Sorin Grindeanu, participarea României la acest organism internațional nu trebuie privită ca un act de servilism, ci ca o necesitate strategică.
„Când principalul furnizor de securitate pentru țara ta, în speță pentru România, îți adresează o invitație să participi la un Consiliu pentru Pace, spui da, fără rezerve și niciodată costurile nu sunt prea mari, atâta timp cât vorbim de securitate. Bun, și da, se găsesc sume, e vorba de un miliard, dacă nu mă înșel”, a adăugat președintele PSD la Antena 3.
Sorin Grindeanu a adăugat că vorbim în primul rând de partenerul strategic al României.
„Eu cred că până acum a acţonat corect preşedintele. În sensul că ştiu, mâine sau poimâine e un Consiliu European, probabil vrea să vadă şi punctele de vedere ale celorlalţi din Consiliu, al celorlalţi 26 de membri, după care trebuie să ne exprimăm, pentru că temporizarea nu face bine în acest punct de vedere”, a mai precizat Grindeanu.
Originea Consiliului pentru Pace și modelul Gaza
Grindeanu a explicat că ideea acestui consiliu a pornit de la gestionarea conflictului din Gaza. Deși contextul global este marcat de numeroase conflicte, liderul social-democrat vede în această inițiativă o extindere a unei „experiențe pozitive”.
Grindeanu vrea România în Consiliul Păcii. Ce spune Administrația Prezidențială
Invitația oficială a fost trimisă de Donald Trump către președintele Nicușor Dan. În prezent, Administrația Prezidențială analizează „Carta Board of Peace” pentru a vedea dacă aceasta respectă angajamentele internaționale deja asumate de România.
„Președintele Nicușor Dan a anunțat că a demarat un aprofundat proces de analiză a conținutului și implicațiilor Cartei Board of Peace… identificarea modalităților optime prin care România poate contribui la consolidarea păcii în lume.”
Reacții internaționale: Cine spune „DA” și cine refuză
”Consiliul Păcii”, lansat joi la Davos, a divizat comunitatea internațională. În timp ce unele state au acceptat imediat, marile puteri europene sunt sceptice, scrie hotnews.ro
Trump a abordat aceste preocupări în discursul său de deschidere la ceremonia de semnare a acordului, afirmând că noul consiliu va colabora cu ONU, în timp ce enumera alte probleme diplomatice importante din regiune și din întreaga lume.
„Odată ce acest consiliu va fi complet format, vom putea face practic orice ne dorim. Și vom face acest lucru în colaborare cu Organizația Națiunilor Unite”, a declarat Trump, adăugând că ONU are un potențial enorm care nu a fost încă exploatat pe deplin.
Biletul de intrare în Consiliu este de un miliard de dolari pentru un loc permanent.
State care au acceptat invitația:
- Arabia Saudită, Turcia, Egipt, Iordania, Israel, Indonezia, Pakistan, Qatar, Argentina
- Ungaria, Albania, Maroc, Vietnam, Belarus, Kosovo
State care au refuzat sau ezită:
- Franța: Intenționează să refuze.
- Slovenia: Premierul Robert Golob consideră că inițiativa subminează ordinea internațională bazată pe Carta ONU.
- Suedia și Italia: Au anunțat oficial că nu vor face parte din Consiliu.
- Germania: Cancelarul Friedrich Merz nu va participa la ceremonia de semnare de la Davos.
- Norvegia: Nu va participa la „Consiliul pentru Pace” propus de acesta, a anunţat miercuri guvernul de la Oslo.
- Marea Britanie și Japonia nu au adoptat o poziție publică clară.
- Ucraina analizează invitația, însă președintele Volodimir Zelenski a declarat că îi este greu să-și imagineze participarea într-un consiliu alături de Rusia
Consiliul pentru Pace: O alternativă la ONU?
Criticii susțin că acest nou organism este, de fapt, o tentativă a lui Donald Trump de a înlocui ONU cu o instituție aflată sub controlul direct al SUA. Un punct controversat este faptul că documentul constitutiv nu recunoaște statul palestinian, axându-se pe reconstrucția regiunii Gaza sub noi termeni politici.
