Preşedintele Nicuşor Dan a declarat duminică că va iniţia, în ianuarie, un referendum în rândul corpului magistraţilor, cu o întrebare unică: „CSM acţionează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?” Dacă răspunsul majorităţii magistraţilor va fi negativ, „CSM va pleca de urgenţă”, a afirmat Dan.
De asemenea, Administrația Prezidențială a publicat și o sinteză a mesajelor primite de la sute de magistrați, care descriu un sistem de justiție vulnerabil, marcat de teamă și deficiențe structurale. Documentul nu stabilește vinovății, ci extrage tipare recurente din observațiile profesioniștilor din sistem.
Nicuşor Dan vrea referendum
Şeful statului a arătat că numeroase sesizări primite de la magistraţi semnalează existenţa unei categorii de membri ai CSM şi de conducători ai instanţelor care nu acţionează în interes public.
Activitatea profesională a judecătorilor ar fi influenţată de un grup restrâns care controlează sistemul.
Promovări pe criterii de obedienţă
„Inclusiv promovările la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-au făcut pe criterii de obedienţă faţă de acest grup, nu pe criterii de profesionalism”, a afirmat Nicuşor Dan.
Dan anunţă referendum: Sesizări și probe
Dan a prezentat un volum de aproximativ 2.000 de pagini de sesizări din partea magistraţilor, precizând că nu sunt încă fapte dovedite, ci acuzaţii ce trebuie verificate printr-un proces bazat pe probe.
Critici la adresa conducerilor instanţelor
Preşedintele a subliniat că rolul preşedinţilor de instanţe este excesiv de puternic, influenţând direct promovările la nivel superior.
Au fost semnalate şi delegări şi detaşări arbitrare, precum şi excluderea din sistem a celor cu opinii critice faţă de CSM.
Dan: Scopul referendumului
Nicuşor Dan susţine că situaţia actuală este gravă, iar referendumul urmăreşte să restabilească transparenţa şi credibilitatea sistemului judiciar, scrie news.ro Dacă magistraţii confirmă că CSM acţionează în interes public, vor continua discuţiile legislative. În caz contrar, conducerea CSM va fi demisă imediat.
Raportul Cotroceni: Sinteza mesajelor de la 250 de magistrați
Administrația Prezidențială a publicat și o sinteză a mesajelor primite de la sute de magistrați. Iar concluziile raportului sunt alarmante. Problemele semnalate nu sunt incidente izolate, ci vulnerabilități care afectează direct calitatea actului de justiție.
Raportul arată că, până la data de 20 decembrie 2025, inclusiv, președintele a primit un număr de 320 de emailuri, din care peste 135 provenind de la mai mult de 250 de magistrați care au transmis opinii/sugestii/reclamații.
Observaţiile sintetizate în Raport provin de la magistraţi care fac sau au făcut parte din diferite instanţe de judecată şi parchete, din paliere profesionale diferite şi acoperă aspecte de ordin administrativ, managerial, jurisdicţional şi normativ.
„Erodarea independenței interne a magistraților (cu precădere în cazul judecătorilor), calității actului de justiție și încrederii publice” reprezintă principalele concluzii ale raportului.
Climatul de lucru: Între teroare și „ședințe de supunere”
Sinteza include mărturii directe ale magistraților care vorbesc despre un regim de teamă instaurat în anumite instanțe. Printre citatele colectate se numără:
- „La CAB s-a instaurat frica.”
- „Suntem amenințați cu inspecția judiciară.”
- „Ni se oferă direcții clare pe tipuri de dosare.”
Magistrații explică tăcerea colegilor ca pe o „strategie de autoprotecție” în fața riscului de represalii administrative sau disciplinare.
Reforma Inspecției Judiciare și transparența carierei
O cerință majoră a semnatarilor este reforma profundă a Inspecției Judiciare (IJ). Aceasta este percepută mai degrabă ca un „mijloc de presiune asupra magistraților incomozi” decât ca un organism de autoreglare.
Propuneri pentru un sistem meritocratic
Pentru a corecta aceste disfuncționalități, magistrații propun:
- Descentralizarea puterii în instanțe prin întărirea conducerii colegiale.
- Probe obiective pentru promovarea la ICCJ și reducerea ponderii interviului.
- Limitarea detașărilor și delegărilor discreționare.
- Protecția avertizorilor de integritate în interiorul sistemului judiciar.
Impactul legislației asupra prescripției faptelor penale
Raportul dedică un capitol special modului în care modificările legislative și deciziile Curții Constituționale au facilitat prescripția în serie. Decizia 67/2022 a CCR este menționată ca fiind crucială în încetarea unui număr impresionant de dosare, generând un efect negativ asupra percepției publice privind combaterea corupției.
Citește și: Kovesi a semnat apelul magistraților români pro-justiție
