Proprietarul clădirilor din Băile Govora acuză presiuni și „hărțuire prin ONG-uri”

În timp ce peste 50 de organizații și specialiști cer Ministerului Culturii să urgenteze clasarea a patru clădiri din Băile Govora ca monumente istorice, proprietarul imobilelor vizate – Denix Invest SRL – respinge acuzațiile și susține că presiunile pentru declanșarea procedurii au la bază interese personale și comerciale ale unor arhitecți și ONG-uri din domeniu.

O amplă inițiativă publică, semnată de peste 50 de organizații și experți în patrimoniu, cere autorităților centrale și locale să declanșeze de urgență clasarea ca monumente istorice a patru obiective din Băile Govora: Ansamblul Parcului Balnear, Pavilionul de Băi, Hotelul Ștefănescu și o casă tradițională de pe strada Tudor Vladimirescu. Semnatarii afirmă că aceste clădiri – unele dintre ele reprezentative pentru istoria stațiunilor balneare din România – se află „într-o fază avansată de degradare” și necesită intervenție rapidă.

Totuși, proprietarul unor clădiri vizate de apel, societatea Denix Invest SRL, transmite o poziție fermă, susținând că situația reală este una mult mai complexă decât cea prezentată public.

Denix Invest afirmă, într-un drept la replică transmis Jurnalul Olteniei, că a achiziționat în 2024 mai multe clădiri cu valoare arhitecturală din stațiunea Băile Govora – inclusiv Pavilionul de Băi Centrale și Policlinica Balneară – cu scopul declarat de reabilitare, protejare și repunere în circuitul turistic, în concordanță cu strategia națională de dezvoltare a turismului balnear.

Compania subliniază că degradarea acestor imobile este „mult anterioară achiziției”, iar costurile de restaurare au fost asumate încă de la început. Toate clădirile se află deja în zonă protejată, unde regimul legal interzice intervențiile care ar putea compromite patrimoniul.

- Advertisement -

Iată dreptul la replică transmis Jurnalul Olteniei

Subscrisa, Denix Invest SRL., suntem proprietarul mai multor imobile din stațiunea Băile Govora, printre care Policlinica Balneară din str. Vasile Alecsandri, Pavilionul de Băi Centrale și o casă situată în str. Griviței.

Aceste imobile au fost achiziționate în a doua jumatate a anului 2024 în scopul dezvoltării și reabilitării zonei turistice din Băile Govora în scopuri integrate cu Strategia de dezvoltare a turismului balnear^[1].

În mod evident, unul dintre motivele determinante ale achiziției a fost arhitectura deosebită a unora dintre clădirile achiziționate.

De asemenea, starea de degradare a acestora era mult pre-existentă achiziției iar costurile legate de recondiționarea clădirilor au fost de la bun început asumate.

Nu în ultimul rând, valoarea lor de patrimoniu a fost evidentă de la bun început, constituind un motiv determinant pentru achiziția acestora. Aceste imobile se află și în prezent în zona protejată potrivit legii Monumentelor Istorice, cu toate restricțiile aferente.

Nu există, în mod practic, nicio posibilitate de afectare a unor astfel de clădiri aflate in zona protejata conform legii monumentelor istorice precum cele ce fac obiectul procedurii declanșate de Studio Govora, ca urmare a refuzului subscrisei de a-i achita servicii de arhitectură de care nu aveam nevoie.

După achiziționarea imobilelor, arhitectul Radu Tîrcă, prin intermediul societății sale de arhitectură, Atelier Govora S.R.L. ne-a transmis o ofertă în vederea elaborării unui Studiu, în luna septembrie 2024, ce urma a fi utilizat ulterior în vederea proiectării unui ansamblu ce urma a fi exploatat în regim hotelier, în tema și conformitate cu specificul zonei turistice pentru suma de 7500 de euro. În prealabil, subscrisa mai achitase acestuia contravaloarea unor analize de laborator a cărămizilor din construcția existentă de la Pavilionul de Băi, analiză pe care subscrisa a acceptato cu bună credință și din care a rezultat tocmai că structura de cărămida este suficient de puternică

încât să permită recondiționarea integrală a clădirii. Acesta este și a fost, astfel cum am menționat, scopul nostru de la început.

Chiar în acest document de ofertă, pentru unul din imobilele cumpărate, dar care reprezenta o relicvă, depozit construit în perioada comunistă, și nu avea o valoare arhitecturală precum celelalte, Arhitectul de la Atelier Govora, face referire la Studiul propus care are în vedere exploatarea economică a imobilului în materie turistică:

Pentru ilustrarea acestor idei se elaborează o documentație-concept, care să detalieze modul în care viitoare construcții pot acomoda o idee de afacere în domeniul ospitalității. Ambele scenarii vor face apel la ideea de zonă de înaltă calitate, ferită și înconjurată de natură, avantajată prin poziție și design de cea mai bună calitate. De aceea, propunerile vor favoriza o autonomie a oaspeților, accesul la spații private exterioare care să mizeze pe liniște, aer curat, ceea ce poate conferi un statut privilegiat.

În urma acestui studiu, veți putea realiza calcule investiționale, prezentări către diverși investitori sau furnizori și decide una dintre variante cunoscând avantajele și dezavantajele fiecăreia, dar și posibilitățile maxime ale terenului ținând cont de reglementările modificabile prin PUZ. Varianta aleasă va constitui apoi fundamentarea demarării PUZ și a autorizării.

Numai că, un astfel de studiu, document generalist care nu are o valoare arhitecturală fundamentală, avea un cost însemnat, de 7500 de euro, ce nu putea fi recuperat în cadrul proiectului, iar oferta Arhitectului Radu Tircă prin Atelier Govora SRL, a fost refuzată.

Potrivit descrierii proprii a acestei societăți ce se regăsește pe websiteul acesteia:

ateliergovora este un birou de arhitectură cu sediul în București și Govora, România. Fondat de Radu și Ștefania Tîrcă în 2020, ei îmbină practica profesională cu cercetarea și implicarea civică, dezvoltând proiecte care promovează o arhitectură contextuală, sustenabilă și ancorată în specificul local. Activitatea lor este strâns legată de activitatea studiogovora, un ONG dedicat patrimoniului construit și peisajului cultural al orașelor balneare din România, în special Govora. Proiectele ateliergovora au fost recunoscute prin nominalizări și premii la evenimente importante precum Anuala de Arhitectură București, Bienala Națională de Arhitectură, Beta Timișoara, Bienala Regională Arhitectura.6 și Bienala Central-Est Europeană Big SEE Ljubljana.

Așadar, legătura dintre Atelier Govora SRL și Studio Govora, un ONG, este recunoscută și asumată de către cei doi arhitecți.

În cadrul activității non-profit din Studio Govora, din nou, potrivit propriei descrieri care se regăstește pe websiteul acesteia, componența echipei este următoarea:

Echipa este formată din Ștefania Hîrleatã, Irina Leca, Catinca Mănăilă, Roxana Mazilu, Bianca Oneață și Radu George Tîrcă. Radu și Ștefania sunt arhitecții din spatele Atelier Govora, doctoranzi în arhitecturã. Au început să studieze evoluția și patrimoniul statiunii în 2019, în timpul proiectului de diplomă la Universitatea de Arhitecturã și Urbanism lon Mincu. Irina este istoric de artă și manager cultural, cu un master în managementul patrimoniului la Central European University, și s-a alăturat echipei în 2020 ca manager de proiecte. Catinca a absolvit și ea același master la CEU, cu focus pe istorie urbană. Sa alăturat echipei în 2021 și se ocupã de interpretarea, promovarea și comunicarea patrimoniului arhitectural.

Imediat după refuzarea ofertei transmise de arhitectul Radu Tîrcă, asociata acestuia din cadrul Studio Govora, doamna Irina Leca și Studio Govora au început să exercite presiuni prin formularea de petiții și memorii către o multitudine de instituții publice, în vederea blocării proiectelor de investiții ale subscrisei.

În ceea ce o privește pe Doamna Irina Leca, aceasta este o apropiată a doamnei Irina Iamandescu, Director Adjunct al Institutului Național al Patrimoniului, instituție în subordinea Ministerului Culturii, cu atribuiții extrem de importante în procedurile derulate de această instituție, cele două fiind la un moment dat colege de birou și totodată prietene.

Ulterior, aceeași “echipă”, cu sprijinul altui ONG, Pro Patrimonio, ca urmare a faptului că subsemnații nu am înțeles să acceptăm oferta financiară disproporționată a Atelier Govora pentru elaborarea unui “studiu”, au început să exercite presiuni la nivel public și la nivelul Ministerului Culturii, pentru demararea procedurilor de clasare ca Monumente Istorice a imobilelor achiziționate de către subscrisa, legătura dintre refuzul subsemnaților si acestă formă de presiune fiind mai mult decât evidentă.

În acest sens, la data de 30 iulie 2025 în Ședința Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice – se propun la clasare doar 4 obiective, deși PUG-ul orașului Băile Govora menționează 6 imobile a fi clasate deindata (Vezi document atasat,, STUDIU ISTORIC DE FUNDAMENTARE SI DELIMITARE A OBIECTIVELOR SI ARIILOR URBANE PROTEJATE BAILE GOVORA” pag. 61).

Din Minuta Ședinței Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice din data de 30 iulie 2025, rezultă că declanșarea procedurii, are la bază un Plan Urbanistic General din anul 2011 – PUG 103U/19.05.2011 și faptul că propunerea a fost formulată de ONG-ul Pro Patrimonio, un ONG afiliat Irinei Iamandescu si arhitecților de la Atelier Govora.

Potrivit Anexei nr. 5 a acestui Plan Urbanistic General din anul 2011, lista imobilelor cu valoare arhitecturală “Listă cu Clădiri Valoroase conform Studiu Istoric Caracteristica arhitecturii balneare sf. Sec. XIX – inc sec XX”, include 40 de imobile, iar categoria din care fac parte imobilele susbcrisei, include 15, pozițiile B3, B4 și B7 fiind proprietatea subscrisei (Vezi document atasat ,,STUDIU ISTORIC DE FUNDAMENTARE SI DELIMITARE A OBIECTIVELOR SI ARIILOR URBANE PROTEJATE GOVORA” pag. 60).

Astfel cum am menționat, scopul achiziției acestor imobile a fost tocmai legat de valoarea lor și potențialul dezvoltării unor proiecte turistice în scopuri integrate cu Strategia de dezvoltare a turismului balnear,^{^[2]} cunoscând valoarea lor arhitecturală deosebită, fiind dispuși să efectuăm investițiile necesare aducerii acestora la valoarea inițială și cunoscând că acestea se află sub protecția oferită de zona protejată.

Așadar, deși lista imobilelor valoroase era cunsocută încă din anul 2011, fiind obiectul de activitate al ONG urilor Studio Govora și Pro Patrimonio, abia la momentul la care subsemnații am refuzat oferta arhitectului din echipă, au fost efectuate demersuri în vederea declanșării procedurilor de clasare, în scop evident de a ne șantaja (Vezi document atasat ,,OFERTA DE COLABORARE TIRCA RADU).

Gravitatea situației este cu atât mai deosebită cu cât, în respectiva listă din anul 2011, se regăsește și un imobil, Vila Panseluța (Constanța Marieta) de pe str. Tudor Vladimirescu nr. 160, care are același regim în studiul istoric menționat cu cele ale subsemnaților, aflandu se pe lista de 6 imobile a fi clasate de indata, dar care a fost exclus în mod voit din procedura de clasare, întrucât proprietarul are încheiat un contract de proiectare cu firma soților Tîrcă, Atelier Govora SRL.

Așadar, în mod cu totul fals, Studio Govora afirmă în demersurile de presă efectuate pentru a crea o stare de presiune, că numai 4 imobile ar trebui sa fie clasate potrivit PUG 2011. În acestă procedură, dirijată prin presiune publică, au exclus în mod voit, și cu conotație infracțională deosebită, alte clădiri menționate în același document, pentru simplul motiv că Atelier Govora și Radu Tîrcă au reușit să determine încheierea unui contract cu acei proprietari.

Relevant pentru reliefarea gravității situației, este împrejurarea că Irina Leca, parte din Echipa mai sus menționată, autorul celor 23 de petiții și sesizări, este, potrivit propriei descrieri din profilul public de pe social media, fostă angajată/colaboratoare a Institutului Național al Patrimoniului, din subordinea Minsiterului Culturii, și prietenă și fostă colegă cu doamna Irina Iamandescu, prin intermediul și cu concursul căreia se exercită presiunile ca urmare a refuzului acceptării ofertei comerciale. Despre acestă împrejurare, chiar Studio Govora afirmă în comunicat că:

autoritățile locale nu s-au mobilizat nici după demersurile de la sfârșitul anului 2024 și primăvara anului 2025, realizate de Ministerul Culturii și de Institutul Național al Patrimoniului (INP), care s-a interesat de stadiul clasărilor și și-a oferit sprijinul de specialitate.

Așadar, acest veritabil “modus operandi” presupune ca respectivele persoane, arhitecții Radu Tîrca și Irina Leca, prin intermediul ONG-urilor pe care le operează, în cazul în care “Clientul” acceptă ofertele lor comerciale, o formă de disimulare a veniturilor ilicite, îl exclud de la orice formă de presiune iar, în situația refuzului acceptării unei oferte, cum este și cazul subscrisei,

exercită presiuni, unele sub aparența unor petiții și memorii adresate unor instituții publice, iar altele sub forma directă a unor infracțiuni de corupție în vederea declanșării procedurilor de clasare a imobilelor deținute de diverși particulari, în care reprezentanții autorităților implicate (INP) se interesează, evident în afara cadrului legal, de anumite proiecte și persoane.

Reaua credință a Studio Govora, deghizată sub umbrela activității unui ONG, este cu atât mai evidentă cu cât, pe lângă faptul că deși erau 6 clădiri pe lista PUG, aceștia vor să claseze doar 4 , aceștia oferă serviciile gratuite (de care subsemnații nu avem nevoie, având propriile echipe de specialiști) doar pentru a provoca urgența în clasarea imobilelor subscrisei.

Pe de altă parte, niciodată, nicicând aceștia nu au oferit serviciile gratuite unor alți proprietari, de exemplu pentru unitățile deținute de Stat sau Autoritatea locală, care probabil nu au fondurile necesare și care ar fi putut beneficia, dar în mod sistematic, vizează doar agenții economici care NU au dorit să contracteze serviciile lor.

Noi nu putem avea încredere, în acest context, în niciun fel, în ,,opinia de specialitate” a Studio Govora sau a arhitecților afiliați, în cadrul vreunei proceduri de protejare a imobilelor noastre. Exista indicii si suspiciuni rezonabile ca sub masca preocuparii de a clasa proprietatile noastre prin intocmirea documentatiei de clasare cu titlu gratuit, de fapt se va exercita o noua hartuire administrativa din partea Irinei Iamandescu asupra societiatii noastre prin limitarea in cadrul documentatiei de clasare a destinatiilor si functionalitatii acestui imobil.

Astfel de fapte reprezintă infracțiuni și în acest sens am sesizat organele de urmărire penală competente și specializate în materie de fapte de corupție, iar, la acest moment întreaga situație de fapt face obiectul unei anchete penale. Urmărirea penală este nepublică și nu putem transmite mai multe informații pentru a nu compromite ancheta.

Suntem la dispoziția tuturor organelor statului care vor să trateze în mod corect această chestiune și la dispoziția opiniei publice care dorește să fie corect informată, nu pe baza unor prejudecăți create de această echipă infracțională, deghizată.

Vom lua cele mai energice masuri în vederea protejării propriei noastre reputații, vom cerer repararea prejudiciilor create, în contextul în care am arătat că noi înșine avem ca scop protejarea acestor clădiri pe baza unor eforturi financiare extrem de însemnate, pentru a putea să le redăm valoarea de altădată.

În mod mai mult decât evident, clădirile noastre, ce se pot vedea în imaginile de mai jos, au fost achiziționate într-o stare de degradare avansată, dar cu scopul de a le readuce la starea și valoarea inițială.

Orice altă alegație, afirmație sau interpretare este una defăimătoare, și, sincer, pur și simplu jignitoare la adresa noastră, a investitorilor, nefiind posibil să ne imaginăm că cineva, ar putea achiziționa astfel de imobile cu o astfel de arhitectură, pentru alte scopuri decât a le readuce la valoarea inițială.