Pictura Catedralei Mântuirii Neamului a fost sfinţită

Pictura Catedralei Mântuirii Neamului a fost sfinţită azi, 26 octombrie, în prezenţa unor înalte feţe bisericeşti şi a personalităţilor politice din ţară şi din străinătate, marcând totodată un secol de Patriarhie şi 140 de ani de la recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române.

Președinții României, ai Republicii Moldova, premierul și Custodele Coroanei Române, prezenți la Sfințirea Catedralei Naționale

Slujba de Sfințire a Catedralei Mântuirii Neamului a fost oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, alături de un sobor format din 65 de ierarhi, 70 de preoţi și 12 diaconi.

La slujbă au asistat mii de credincioși, președintele Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan, alături de numeroși oficiali și demnitari. Evenimentul, prezentat drept unul al „desăvârșirii spirituale” a edificiului, marchează finalizarea picturii mozaicate și a lucrărilor majore la interior, după mai bine de 15 ani de șantier. 

Președintele României, Nicușor Dan, care a venit însoțit de familia sa, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și Custodele Coroanei Române, Principesa Margareta, alături de Principele Radu, au fost prezenți la Sfințirea Catedralei Naționale.

La slujbă au fost prezenți și foștii președinți Traian Băsescu şi Emil Constantinescu.

De asemenea, a participat și premierul Ilie Bolojan, dar și foștii premieri Viorica Dăncilă, Marcel Ciolacu și Victor Ponta.

Prezenți au fost și Sorin Grindeanu, șeful interimar al PSD și președintele Camerei Deputaților, Mircea Abrudean, președintele Senatului, ministrul Justiției, Radu Marinescu, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu și ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, a fost și ea printre cei prezenți la slujbă.

Consilierul prezidențial Eugen Tomac, președintele PNL București Sebastian Burduja și fostul ministru de Interne Lucian Bode s-au numărat printre invitați.

La finalul slujbei de sfinţire a picturii, PF Daniel a mulţumit tutoror pentru sprijin şi le-a cerut să ajute în continuare „prin rugăciune şi dărnicie” pentru terminarea tututor lucrărilor la imensul lăcaş de cult, inclusiv la pictura din pridvor, încă neterminată, şi la paraclisul şi spatiile multifuncţionale de la demisol.

Cei doi patriarhi şi-au oferit reciproc daruri, PF Daniel dezvăluind că Sanctitatea Sa Bartolomeu I este sărbătorit astăzi întrucât poartă şi numele de Dimitrios şi urându-i „ani buni, mulţi şi foarte fericiţi”.

Patriarhul BOR i-a oferit Patriarhului Ecumenic, „ca semn de mulţumire că a fost cel mai important oaspete” la acest eveniment, Icoana Sfântului Apostol Bartolomeu în mozaic bizantin. PF Daniel i-a urat Patriarhului Ecumenic „ani buni, mulţi şi foarte fericiţi” şi a dezvăluit că acesta a primit şi numele de Dimitrios, sărbătorit duminică de toţi ortodocşii.

„Deci îl felicităm şi pentru sărbătorirea numelui de Dumitru”, a încheiat PF Daniel.

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I i-a oferit Părintelui Patriarh Daniel o cârjă pastorală cu care acestă să păstorească în continuare „turma lui Iisus Hristos”.

După încheierea Sfintei Liturghii (ora 10.00) și a slujbei de sfințire a picturii (ora 12.30), accesul pentru închinarea în Sfântul Altar va fi organizat treptat:

„Mai întâi vor intra invitații oficiali din interiorul Catedralei, apoi grupurile organizate din eparhii care au asistat la slujbă în piațeta din față”, precizează Patriarhia.

Construcția Catedralei. Rezistă și la un cutremur de intensitate 

Cu câteva zile înainte de sfințire, Patriarhia Română a publicat un material tehnic care descrie etapele finale ale lucrărilor la Catedrala Națională. 

În document, instituția prezintă construcția ca pe „un proiect spiritual de anvergură, dar și o demonstrație de forță inginerească și de îndemânare artistică”, scrie hotnews.ro

Potrivit Patriarhiei, clădirea a fost proiectată astfel încât să reziste la un cutremur de intensitate maximă. 

Inginerii „au redus riscul de balans al edificiului de la 120 cm la 30 cm”, precizează sursa citată, menționând că acest rezultat a fost obținut fără împărțirea clădirii în segmente de tasare.

Cruce de 7 metri și 7 tone, pe turla principală 

Acoperișul și turlele sunt acoperite cu aproape 20.000 de metri pătrați de tablă dintr-un aliaj special de cupru numit TECU-GOLD, despre care Patriarhia afirmă că are o durată de viață de „sute de ani” fără reparații majore.

Tot acolo se arată că, în aprilie 2025, a fost montată „crucea metalică de pe turla principală”, cu o înălțime de 7 metri și o greutate de aproximativ 7 tone, la o altitudine de 130 de metri. Operațiunea ar fi fost planificată timp de un an și jumătate și realizată cu o macara de 600 de tone.

Icoana lui Isus Hristos Pantocrator, o lucrare de 150 de metri

În interior, Patriarhia menționează montarea icoanei lui Iisus Hristos Pantocrator în cupola principală, o lucrare de 150 de metri pătrați, realizată din 2.400 de kilograme de piese de mozaic aduse din Italia, asamblate timp de șase luni.

Textul mai face referire la candelabrele din alamă masivă, cu diametre de 6-7 metri, produse de o firmă austriacă, și la obiectele liturgice realizate la Atelierele Patriarhiei: chivotul, sfeșnicele, crucile și candelele din argint masiv.

8 lifturi moderne

Potrivit aceleiași surse, „pentru a facilita accesul la diversele niveluri ale edificiului, catedrala este dotată cu galerii interioare, scări și opt lifturi moderne”. Acestea sunt menite, potrivit Patriarhiei, „să asigure o circulație verticală ușoară, inclusiv pentru persoanele vârstnice sau cu dizabilități”.

De asemenea, o scară elicoidală metalică duce la punctul panoramic al clădirii, situat la cota +91 de metri, un balcon exterior denumit Belvedere, care înconjoară cupola principală și oferă o vedere amplă asupra Bucureștiului.

Cel mai mare iconostas ortodox din lume

Potrivit Patriarhiei Române, lucrările de mozaic din Catedrala Națională s-au desfășurat între 2019 și 2025, acoperind o suprafață totală de aproximativ 25.000 de metri pătrați. Altarul, naosul, cupola principală și pronaosul au fost decorate în această tehnică înainte de sfințire.

Reprezentanții Patriarhiei afirmă că, datorită dimensiunilor, Catedrala Națională are „cel mai mare iconostas ortodox din lume”, cu o suprafață de 407 metri pătrați, o lungime de 23,8 metri și o înălțime de 17,1 metri, care cuprinde 45 de icoane.

În turla principală se află icoana Hristos Pantocrator, cu un diametru de 12 metri, realizată de artista Alina Codrescu din 2,4 tone de mozaic adus din Italia. În absida altarului, icoana Maicii Domnului Platytera, de 16 metri înălțime, este prezentată de Patriarhie drept „cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului în mozaic din România”.

Costul lucrărilor încă neterminate, peste 200 milioane euro

Catedrala Naţională, cea mai mare biserică ortodoxă din lume, cu o înălţime de 127 de metri, a costat peste 200 de milioane de euro, bani proveniţi din donaţii ale unor companii, persoane fizice şi credincioşi, din fondurile Patriarhiei, dar şi din fonduri publice – alocări anuale de la Guvern, primării şi consilii judeţene.

Ideea ridicării unei catedrale naţionale datează încă de pe vremea Regelui Carol I, fiind reluată ulterior de primul Patriarh al României, Miron Cristea, dar care nu s-a mai materializat, din cauza crizei economice mondiale din 1929, a războiului şi ulterior a venirii comuniştilor la putere. După Revoluţia din decembrie 1989 şi căderea regimului comunist, PF Teoctist, patriarhul de la acea vreme al BOR, a readus în discuţie, la jumătatea anilor ’90, ideea construirii unei catedrale în care să încapă 5.000 de persoane, pentru „mântuirea neamului” şi în amintirea bisericilor dărâmate de fostul dictator Nicolae Ceaşescu ca să facă loc Casei Poporului, actualul Palat al Parlamentului, scrie news.ro

La începutul anului 1999, Patriarhul Teoctist a sfinţit, în prezenţa demnitarilor de la acea vreme, preşedintele Emil Constantinescu şi premierul Radu Vasile, o cruce din piatră amplasată în zona Pieţei Unirii, locul iniţial ales pentru ridicarea construcţiei.

În 2005, Primăria Capitalei a propus Patriarhiei ca amplasament pentru ridicarea Catedralei Dealul Arsenalului, propunere acceptată de către Patriarhul Teoctist. În acelaşi an, Guvernul a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă pentru realizarea „Catedralei Mânturii Neamului”, iar ulterior imensul teren a fost transferat Patriarhiei Române.

Doi ani mai târziu, Parlamentul a adoptat Legea 376/2007, care stabileşte că finanţarea construcţiei va proveni din contribuţia Patriarhiei Române, a Guvernului şi a autorităţilor locale. În acelaşi an, la câteva luni de la moartea patriarhului Teoctist, noul Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române, PF Daniel, sfinţeşte, cu o zi înaintea Sfântului Apostol Andrei, locul viitoarei Catedrale Naţionale, care va avea ca prim hram sărbătoarea „Înălţarea Domnului”, atunci când este sărbătorită Ziua Eroilor, dar şi pe Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României.

În 2010, este eliberată autorizaţia de construire a viitoarei catedrale şi încep efectiv lucrările, iar în 25 noiembrie 2018, anul Centenarului Marii Uniri, are loc sfinţirea altarului Catedralei Naţionale, la care s-au închinat, timp de o săptămână, în jur de 150.000 de persoane.

Un moment deosebit a fost cel din 31 mai 2019, când Papa Francisc a vizitat, în prima zi a şederii sale în România, Catedrala Naţională.

Delia Pătru

See Full Bio