România a acționat solidar cu țările din UE în ceea ce privește sancțiunile împotriva Rusiei, a afirmat, vineri, președintele Nicușor Dan, după reuniunea Consiliului European de la Bruxelles.
Nicușor Dan: Până acum, România s-a alăturat pachetelor de sancțiuni împotriva Rusiei; vom face la fel
”Până în acest moment, România a acționat solidar cu țările din Uniune, s-a alăturat pachetelor de sancțiuni și cred că în perioada imediat următoare vom face la fel. Tot timpul când discuți de sancțiuni, discuți și de efectele colaterale pe care aceste sancțiuni le au pe părți din industria ta sau industria parteneră”, a explicat președintele, într-o conferință de presă, scrie Agerpres.
A fost adoptat al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei
Uniunea Europeană a adoptat joi al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care conține o listă lungă de măsuri care țintesc principalele surse de finanțare ale războiului împotriva Ucrainei: energia, sectorul financiar și rețelele de plăți alternative.
Printre cele mai importante măsuri se află interzicerea importurilor de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia, care va intra în vigoare din ianuarie 2027.
În plus, Rosneft și Gazprom Neft, giganții energetici rusești, sunt supuși unor restricții suplimentare.
Pachetul extinde și sancțiunile asupra așa-numitei „flote fantomă”, nave folosite pentru a ocoli plafonul de preț impus petrolului rusesc. Alte 117 nave sunt adăugate pe lista neagră a vaselor cărora li se interzice accesul în porturile europene și la serviciile maritime aferente, scrie romania.europalibera.org
În plan financiar, UE interzice utilizarea criptomonedei A7A5, susținută de statul rus și folosită pentru finanțarea efortului de război.
„Activitatea recentă a demonstrat utilizarea tot mai intensă a criptomonedelor pentru a ocoli sancțiunile, iar stablecoin-ul A7A5 a devenit un instrument cheie în finanțarea agresiunii”, se precizează în comunicatul Consiliului.
Bruxelles-ul impune, de asemenea, interdicții asupra a 13 noi instituții financiare din Rusia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Hong Kong, suspectate că sprijină Moscova.
Instituțiile financiare europene nu mai pot colabora cu sistemele de plăți rusești „Mir” și „SBP”, iar relațiile economice cu entitățile din nouă zone economice speciale din Rusia vor fi restricționate.
Un alt capitol sensibil privește răpirile și deportările de copii ucraineni. UE introduce sancțiuni pentru 11 persoane implicate și un nou criteriu pentru listarea celor responsabili de „răpirea, asimilarea forțată și educația militarizată a copiilor ucraineni”.
Sancțiuni împotriva unor entități din China, India și Thailanda
Pachetul prevede și sancțiuni împotriva unor entități din China, India și Thailanda care furnizează Rusiei echipamente cu dublă folosire, civilă și militară, precum și tehnologii avansate.
„Rusia trebuie să înțeleagă că nu va învinge. Uniunea Europeană este pregătită să sporească presiunea, inclusiv prin adoptarea unor noi sancțiuni, atât timp cât va fi necesar și cu toată intensitatea cerută de situație”, se mai arată în comunicat.
Pachetul de sancțiuni europene este adoptat la aproape o zi de la anunțul administrației de la Washington privind sancționarea a două mari companii energetice rusești, Lukoil și Rosneft.
