Președintele Nicușor Dan a anunțat că documentul referitor la strategia națională de apărare a țării este aproape finalizat și se află în curs de pregătire pentru a fi prezentat în CSAT. Conform șefului statului, documentul va cuprinde „două schimbări majore” pentru țara noastră: corupția și războiul hibrid, respectiv atacurile cibernetice, procedurile de dezinformare și influența rușilor în rețelele sociale.
- Strategia națională de apărare a țării va conține două prevederi majore: războiul hibrid și corupția
- „Atacarea frontală a fenomenului corupției”, iar SRI va trebui să se „preocupe” de acest fenomen
- Înființarea unei structuri speciale destinate războiului hibrid
- Avatarurile intervenției SRI în anchetele penale
Strategia națională de apărare a țării va conține două prevederi majore: războiul hibrid și corupția
Într-un interviu acordat Știrilor Pro TV președintele Dan s-a referit la nevoia ca Serviciul Român de Informații (SRI) să se implice în vederea combaterii corupției, conform prevederilor legale care există în prezent.
Nicușor Dan a precizat că acest document foarte important pentru România va fi adoptat până pe 26 noiembrie, când se împlinesc cele șase luni de la învestirea lui în funcția de președinte.
„Vrem ca fenomenul corupției să fie o preocupare a Serviciului Român de Informații”, a afirmat șeful statului.
„Consilierul pentru securitate națională, domnul Diaconescu, a făcut o corespondență cu toate instituțiile care au atribuții pe securitatea națională. S-au strâns două dosare de corespondență și din toate opiniile, care bineînțeles că unele dintre ele se suprapuneau, a elaborat un document prealabil pentru moment, la care ne mai uităm încă o dată cu toții, după care el va fi trecut prin CSAT și după aceea trimis Parlamentului. Deci, termenul 26 noiembrie, când sunt cele șase luni de la învestirea mea ca președinte, va fi respectat”, a mai declarat Nicușor Dan.
Președintele spune că această strategie națională de apărare a țării va cuprinde două noi direcții de acțiune importante. Prima se referă la războiul hibrid desfășurat de Federația Rusă, mai exact atacurile cibernetice, procedurile de dezinformare sistemică și de influențare prin intermediul rețelelor de socializare.
„Sunt două schimbări majore. Unu, că trebuie să ne uităm cu mult mai multă atenție la ceea ce se numește război hibrid, adică atacuri cibernetice, proceduri de dezinformare sistematică, influența în spațiul rețelelor sociale, al Federației Ruse, ca să spunem exact cu cuvintele astea. Deci asta este o parte”, a spus el.
„Atacarea frontală a fenomenului corupției”, iar SRI va trebui să se „preocupe” de acest fenomen
A doua schimbare anunțată de șeful statului vizează corupția din România, el subliniind că este nevoie de „atacarea frontală a fenomenului corupției”, iar SRI va trebui să se „preocupe” de acest fenomen.
„A doua pe care mi-o doresc foarte mult și la care multe din instituții au trimis observații, atacarea frontală a fenomenului corupției. Cu toate precauțiile, pentru că am avut o lungă discuție în societate despre interferența Serviciului Român de Informații în procesul de… să-i spunem activitatea Parchetului. Toate discuția pe care am avut-o în spațiul public. Vrem să, pe de o parte, vrem ca fenomenul corupției să fie o preocupare a Serviciului Român de Informații. Pe de altă parte, vrem ca mecanismele în care Serviciul Român de Informații se preocupă de acest fenomen să fie absolut constituționale și de demarcația între Servicii de Informații și Parchet să fie foarte bine făcut”, a precizat președintele.
Nicușor Dan a precizat că legea stabilește foarte clar în ce condiții pot fi făcute interceptările, numai în baza unui mandat de siguranță națională emis de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) sau de alți judecători, în cadrul cercetărilor penale. Conform șefului statului, SRI ar trebui să transmită datele la Parchet, atât la cerere, cât și din proprie inițiativă.
„Și mecanismele trebuie definite foarte bine, juridic vreau să spun. În esență, rolul Serviciului de Informații este să producă informații cât mai consistente, astfel încât din momentul în care o informație este transmisă către Parchet, Serviciul de Informații să nu mai aibă de-a face cu respectiva chestiune și Parchetul să înceapă să cerceteze presupusa infracțiune de corupție. În ceea ce privește interceptările, legislația este foarte clară. Ele se pot face de către SRI, doar pe un mandat de siguranță națională pe care îl emit judecătorii de la Înalta Curte, pe de o parte. Pe de altă parte, pentru interceptări, care sunt necesare într-o cercetare penală, ele trebuie de asemenea dispuse de judecător și să fie în sarcina Parchetului. Deci avem separarea foarte clară, ca să nu existe niciun fel de dubii”, a arătat el.
Întrebat care ar fi contribuția concretă a SRI, Nicușor Dan a răspuns: „Contribuția SRI? SRI-ul este o instituție care are foarte multe competențe în zona de informații, competențe practice, nu atribuții, că atribuții știm că are. Sunt oameni care cunosc foarte bine mediul social, politic, economic și care pot să (…) prin natura meseriei lor, pot să cunoască, să acceadă la zone de corupție, pe care să le transfere Parchetului. (…) Și din propria inițiativă, pentru că – și sunt foarte optimist că asta va fi în strategia de securitate națională – corupția va fi o preocupare care afectează, care poate să afecteze securitatea națională”.
Înființarea unei structuri speciale destinate războiului hibrid
În ceea ce privește războiul hibrid, Nicușor Dan a spus vrea ca toate instituțiile care au deja atribuții pentru a combate dezinformarea din spațiul public să se coordoneze mai bine și să acționeze mult mai rapid decât au făcut-o până acum, sub o nouă conducere, la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
„Strategia va prevedea un răspuns generic la chestiunea asta, urmând ca mai departe, la nivelul CSAT-ului, să se facă structurile operaționale, adică echipele care să lucreze împreună și cine să le coordoneze”, cu o structură de coordonare și de conducere, a explicat președintele.
De asemenea, spune președintele, în spatele războiului hibrid va fi menționată, fără niciun dubiu, prezența Rusiei, așa cum a fost ea relevată și în raportul procurorului general, pe care președintele l-a prezentat și omologilor săi din UE, la summitul de la Copenhaga.
La începutul lunii iunie, președintele a anunțat că intenționează să implice SRI și în lupta împotriva evaziunii fiscale.
„Am spus că avem o mare problemă legată de deficit cu marea evaziune fiscală și este nevoie ca instituțiile, inclusiv serviciile, să se preocupe de problema asta și este o discuție dacă este sau nu este nevoie să modificăm în sensul ăsta Strategia Națională de Apărare”, a precizat, pe 3 iunie, șeful statului.
Avatarurile intervenției SRI în anchetele penale
În 2020, Curtea Constituțională a scos SRI din dosarele penale, dar consecințele au fost nefaste pentru multe dosare de corupție, nume grele scăpând de condamnare din simplul motiv că din dosarele penale au fost eliminate interceptările făcute cu tehnica SRI, chiar dacă mandatele erau eliberate legal de Curtea Supremă, scrie romania.europalibera.org
În mai 2023, CCR a decis că este neconstituțională utilizarea înregistrărilor făcute de Serviciul Român de Informații (SRI) pe mandate de securitate națională în procesele penale, inclusiv cele de corupție, pentru că restrâng drepturi sau libertăți fundamentale ale omului, cu consecinţe în planul respectării accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil.
Asta, după ce în 2018 a decis că probele obținute cu tehnica SRI trebuie excluse fizic din dosare. Peste doar un an, în 2019, în cazul protocoalelor de colaborare cu SRI din perioada 2009 – 2016, CCR spunea că probele strânse cu ajutorul ofițerilor SRI până în februarie 2016, când s-a dat prima decizie a CCR care a scos SRI din dosarele de siguranță națională, trebuiau să fie anulate, dacă fuseseră obținute în baza acestor protocoale.
Tot în 2023, la propunerea Ministerului Justiției, condus la acea vreme de Cătălin Predoiu, a fost adoptat un nou Cod de procedură penală, care a introdus mai multe articole care au rezolvat parțial contestarea legalității interceptărilor.
Condiții obligatorii: persoanele puse sub supraveghere să fie informate în termen de 10 zile de procuror asupra măsurii, să aibă acces la conținutul proceselor verbale în care sunt consemnate activitățile de supraveghere și la înregistrările video și audio. În plus, legalitatea mandatului de siguranță națională, punerea în executare a autorizării și înregistrările să fie verificate de un judecător în cameră preliminară.
