Pe 8 septembrie, creştinii ortodocşi sărbătoresc Naşterea Maicii Domnului, prima mare sărbătoare din anul bisericesc, început la 1 septembrie. Praznicul, închinat Fecioarei Maria, este prilej de rugăciune, dar şi moment de mare încărcătură spirituală pentru comunităţile parohiale.
Conform tradiţiei, părinţii Fecioarei Maria, Sfinţii Ioachim şi Ana, originari din Nazaret, s-au rugat neîncetat pentru a primi binecuvântarea unui copil. Dumnezeu le-a ascultat dorinţa, iar Ana a născut-o pe Maria, cea rânduită să fie Maica Mântuitorului Hristos. În semn de recunoştinţă, Ioachim şi Ana au dus-o la Templu, închinând-o Domnului. În credinţa populară, sărbătoarea marchează sfârşitul verii şi începutul toamnei, fiind un reper al timpului arhaic.
Lăcaşuri de cult vâlcene care îşi serbează hramul
Mai multe biserici şi mănăstiri din judeţul Vâlcea poartă hramul „Naşterea Maicii Domnului” şi îşi prăznuiesc ocrotitoarea în această zi:
- Biserica Schitului Ostrov din Călimăneşti – unul dintre cele mai vechi aşezăminte monahale din ţară;
- Biserica de lemn a lui Horea din Băile Olăneşti – monument istoric de arhitectură populară;
- Paraclisul Mănăstirii Hurezi din Romanii de Sus – parte a ansamblului UNESCO;
- Biserica fostului Schit Peri din satul Bistriţa, comuna Costeşti;
- Biserica Mănăstirii Dintr-un Lemn, comuna Frânceşti – lăcaş legendar, legat de icoana Maicii Domnului;
- Biserica din satul Slătioara, comuna Slătioara; Biserica Schitului Jgheaburi, comuna Stoeneşti.
Pentru credincioşii vâlceni, sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului este nu doar un prilej de pelerinaj şi rugăciune, ci şi o ocazie de a redescoperi bogăţia spirituală şi istorică a bisericilor din judeţ.
