Senatul şi Camera Deputaţilor se reunesc, duminică, în şedinţă comună, pentru a dezbate şi vota cele patru moţiuni de cenzură ale Opoziţiei depuse după angajarea răspunderii Guvernului pentru pachetul al doilea de măsuri privind reducerea deficitului bugetar, transmit Agerpres.
Moţiunile de cenzură, semnate fiecare de peste 120 de parlamentari AUR, S.O.S. România, POT şi neafiliaţi, au fost citite, joi, în plenul Parlamentului.
Votul va fi secret cu bile, iar pentru ca o moţiune de cenzură să fie adoptată sunt necesare 233 de voturi „pentru”. În cazul în care moţiunile de cenzură vor fi respinse la votul Parlamentului, măsurile prevăzute în cele cinci legi asumate de Guvern se consideră adoptate. Dacă moţiunile de cenzură vor fi adoptate, Guvernul este demis.
Opoziția mai are nevoie de 100 de voturi
Pentru a da jos Guvernul, opoziția are nevoie să strângă 233 de voturi „pentru” moțiunea de cenzură, din totalul de 465 de mandate de senatori și deputați.
Numărul parlamentarilor opoziției este de 133, împărțiți după cum urmează, conform datelor de pe site-urile Camerei Deputaților și Senatului:
- AUR: 89 de parlamentari;
- POT: 19 parlamentari;
- SOS România: 25 parlamentari;
Partidele care formează coaliția de guvernare au 311 de parlamentari, împărțiți astfel:
- PSD: 131 de parlamentari;
- PNL: 72 parlamentari;
- USR: 59 parlamentari;
- UDMR: 32 parlamentari;
- Grupul minorităților naționale din Camera Deputaților: 17 parlamentari.
În Parlament mai sunt și 19 de deputați și senatori neafiliați niciunui grup parlamentar. În cazul acestora este greu de spus încotro își vor îndrepta votul, însă cel mai probabil o parte dintre ei vor alege să susțină moțiunea de cenzură împotriva Guvernului.
Patru moțiuni de cenzură, fără precedent în politica din România
Prin moţiunea de cenzură intitulată „Demisia Guvernului Bolojan – cel mai bun tratament pentru sistemul de sănătate, dar şi pentru România”, parlamentarii Opoziţiei contestă proiectul de lege asumat de Guvern prin care se modifică şi completează unele acte normative şi se stabilesc măsuri în domeniul sănătăţii.
„Opriţi politizarea companiilor publice! Opriţi batjocorirea proprietăţii statului!” este moţiunea de cenzură a Opoziţiei aferentă proiectului de lege asumat de Guvernul Bolojan referitor la modificarea OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice.
Pentru proiectul vizând eficientizarea activităţii unor autorităţi administrative autonome, Opoziţia a depus moţiunea intitulată „Guvernul mimează reforma – ASF, ANRE şi ANCOM continuă să fie instituţii corupte, incompetente şi răuvoitoare, captive clientelei politice şi lipsite de guvernanţă profesionistă”.
Moţiunea de cenzură intitulată „Opriţi sărăcirea românilor! Tăiaţi de la voi, nu de la ei!” a fost depusă la proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice.
După votul din Parlament, în cazul în care moţiunile de cenzură sunt respinse, Opoziţia mai are posibilitatea să le atace la Curtea Constituţională.
Singurul proiect pe care Opoziţia nu a depus moţiune de cenzură este cel privind pensiile magistraţilor. Cu toate acestea, proiectul nu va ajunge la promulgare, deoarece Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat că va sesiza Curtea Constituţională cu privire la legea prin care sunt modificate condiţiile de pensionare pentru magistraţi, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament.
Argumentele ICCJ se referă la încălcarea prevederilor din Constituţie referitoare la principiul statului de drept şi a articolelor privind condiţiile în care Guvernul îşi poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege.
Instanţa supremă consideră că legea care modifică pensiile judecătorilor şi procurorilor „încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.
Premierul Ilie Bolojan declara, după depunerea moţiunilor de cenzură, că ”stabilitatea din coaliţie se va vedea la finalul săptămânii”.
Guvernul şi-a asumat luni seară, în Parlament, răspunderea pe fiecare dintre cele cinci legi cuprinse în al doilea pachet de măsuri pregătite pentru reducerea deficitului bugetar.
Pachetul doi de măsuri fiscal pentru reducerea deficitului cuprinde măsuri pe cinci segmente – pensiile magistraţilor, sănătate, companiile de stat, companiile autofinanţate – ASF, ANCOM şi ANRE şi componenta de fiscalitate-insolvenţă.
