Simina Tănăsescu este noul președinte al Curții Constituționale a României. Ea a fost aleasă, duminică, cu majoritatea voturilor judecătorilor, pentru un mandat de trei ani, a transmis CCR. Tănăsescu a fost numită la CCR de preşedintele Klaus Iohannis în 2019. Anterior, ea a fost consliera prezidențială, funcție din care a demisionat, în urma unui scandal cu judecătorul Petre Lăzăroiu.
Informaţii iniţiale o dădeau ca favorită pe Mihaela Ciochină pentru şefia CCR.
Simina Tănăsescu este primul președinte femeie de la înființarea Curții, în 1992.
”În urma votului secret, cu majoritatea voturilor judecătorilor prezenţi, doamna Elena-Simina TĂNĂSESCU a fost aleasă în funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale, pentru un mandat de trei ani”, a transmis CCR, într-un comunicat.
La votul de duminică, ea ar fi beneficiat de susținearea președintelui Nicușor Dan, în timp ce premierul Ilie Bolojan ar fi susținut-o la șefia Curții pe Iulia Scântei, provenită din PNL la Curtea Constituțională, scrie G4Media
Simina Tănăsescu este văzută ca fiind din aripa reformistă în interiorul CCR, notează aceeași sursă. În iunie 2021, Tănăsescu, alături de Livia Stanciu, au făcut opinie separată atunci când Curtea a decis că recomandările MCV privind desființarea Secției speciale nu sunt legi europene obligatorii pentru instanțele din România, iar judecătorii nu au dreptul să declare ilegală Secția în baza lor.
În 2025, Elena Simina Tănăsescu, alături de Livia Stanciu, Mihaela Ciochină și Laura Iuliana Scântei s-au opus adoptării deciziei controversate a CCR în imobiliare care spunea că anularea unui PUZ nu mai duce automat la anularea autorizațiilor de construire emise în baza acelui Plan Urbanistic Zonal.
Cine e Simina Tănescu, noul președinte al CCR
Elena Simina Tănăsescu, 56 de ani, a absolvit Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti în 1991. În 1997, în Franța, ea obţinut titlul de doctor cu menţiunea «foarte bine cu felicitările juriului» la Facultatea de drept şi ştiinţe politice, Universitatea „Aix-Marseille III”, potrivit CV-ului său de pe site-ul Curţii Constituţionale.
Profesor de drept constituţional şi drept european în cadrul Universităţii din Bucureşti şi fost profesor invitat la universităţi din Europa şi America Latină, Tănăsescu a participat în calitate de director, cercetător sau raportor naţional în numeroase proiecte cu finanţare naţională sau internaţională.
De asemenea, ea a desfăşurat activitate profesională sau de reprezentare a statului român în cadrul mai multor instituţii europene (Delegaţia Comisiei Europene la Bucureşti, Agenţia pentru Drepturi Fundamentale, Grupul de experţi independenţi al Consiliului Europei) şi a fost reprezentantul societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii în perioada 2009–2011.
Ea a fost decorată cu „Legiunea de onoare” și cu „Ordinul naţional pentru merit”, grad de Cavaler, conferite de Republica Franceză, scrie hotnews.ro
Simina Tănăsescu a fost consilier prezidențial la Departamentul Reformă Instituțională și Constituțională până în iunie 2018, când și-a dat demisia în contextul scandalului privindu-l pe judecătorul Petre Lăzăroiu de la Curtea Constituțională.
A fost acuzată atunci că a încercat să facă presiuni asupra judecătorului Curții Constituționale, Petre Lăzăroiu, căruia i-a spus că „are o sarcină ingrată”, de a-i vorbi despre revocarea sa de la CCR, în acest sens fiind depusă o sesizare a unui ONG la Președinție.
La scurt timp după izbucnirea scandalului, Administrația Prezidențială a anunțat că în discuția pe care Simina Tănăsescu a avut-o cu judecătorul CCR, nu a reprezentat Administrația Prezidențială.
Simina Tănăsescu a fost numită la CCR în 2019 după ce mandatul de nouă ani al lui Petre Lăzăroiu s-a încheiat.
Noii judecători ai CCR au depus jurământul
Cei trei noi judecători numiţi la Curtea Constituţională – Dacian Cosmin Dragoş, Csaba Asztalos şi Mihai Busuioc, și-au depus duminică jurământul în faţa preşedintelui Nicuşor Dan şi a preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului.
Dacian Cosmin Dragoş, numit de preşedintele Nicuşor Dan, este profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării si conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. El o înlocuieşte pe Livia Stanciu.
Csaba Asztalos, din partea UDMR şi susţinut de coaliţia de guvernare, fost preşedinte al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, a fost votat de Camera Deputaţilor pentru funcţia de judecător al Curţii Constituţionale, după finalizarea mandatului judecătorului Varga Attila.
Mihai Busuic, fost preşedinte al Curţii de Conturi, propus de PSD şi susţinut de coaliţia guvernamentală, a fost votat de Senat pentru postul de judecător la CCR, el înlocuindu-l pe Marian Enache, care a deţinut şi funcţia de preşedinte al Curţii.
Își continuă mandatele de judecători la CCR:
- Simina Tănăsescu – numită judecător de președintele României (în 2019), pentru un mandat de 9 ani
- Cristian Deliorga – numit judecător de Senatul României (în 2019), pentru un mandat de 9 ani
- Gheorghe Stan – numit judecător de Camera Deputaților (în 2019), pentru un mandat de 9 ani
- Mihaela Ciochină – numită judecător de președintele României (în 2022), pentru un mandat de 9 ani
- Laura Iuliana Scântei – numită judecător de Senatul României (în 2022), pentru un mandat de 9 ani
- Bogdan Licu – numit judecător de Camera Deputaților (în 2022), pentru un mandat de 9 ani.
Mandate de 9 ani la Curtea Constituțională
Potrivit Constituției României, Curtea Constituțională se compune din 9 judecători, numiți pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.
Dintre aceștia, trei judecători sunt numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de președintele României (art. 142 din Constituția României).
Judecătorii Curții Constituționale aleg, prin vot secret, președintele acesteia pentru o perioadă de 3 ani.
Curtea Constituțională se înnoiește cu o treime din judecătorii ei, din trei în trei ani, în condițiile prevăzute de legea organică a Curții, mai arată Constituția (art. 142).
Fiecare Cameră a Parlamentului numește, la propunerea Biroului permanent și pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de judecător, persoana care a întrunit votul majorității membrilor prezenți.
Judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.
Funcția de judecător al Curții Constituționale este incompatibilă cu oricare altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul juridic superior (art. 143 și 144 din Constituție).
