Cele mai vechi urme ale prezenței umane în Europa, descoperite în România. Ele au peste 1,95 de milioane de ani vechime

Delia Pătru
Foto: pixabay.com
Foto: pixabay.com

Un studiu recent arată că unele dintre cele mai vechi urme de locuire umană au fost descoperite pe teritoriul României, în județul Vâlcea, având o vechime de aproximativ două milioane de ani.

Concluziile acestui studiu publicat în revista Nature Communications se bazează pe una dintre tezele propuse de Constantin S. Nicolăescu-Plopșor, unul dintre pionerii arheologiei din țara noastră, care argumenta că pe teriotirul României a existat o prezența umană veche de două milioane de ani. Mai exact, el vorbea despre prezență unor hominini care aparțineau unor specii care au precedat-o pe cea a oamenilor moderni.

Specialiști de la centre de cercetare din România, SUA, Marea Britanie, Australia, Suedia și Republica Moldova au reanalizat elementele faunistice descoperite cu ocazia săpăturilor arheologice care au avut loc la începutul anilor `60 în situl de la Valea lui Grăunceanu – Bugiulești, jud. Vâlcea, și le-au datat prin metoda uraniu-plumb, una dintre cele mai eficiente metode de datare radiometrică folosite în cazul obiectelor mai vechi de un milion de ani, scrie hotnews.ro

Mii de fosile studiate de cercetători

Nu mai puțin de 4.524 de elemente fosile, din 4.983, au fost analizate cu ajutorul unor microscoape de înaltă rezoluție pentru a putea identifica eventualele modificări artificiale survenite pe suprafața acestora.

Rezultatele au indicat faptul că 20 dintre acestea prezintă incizii care, cel puțin în cazul a opt dintre ele, au fost create cert în mod artificial. Faptul că inciziile apar în pozițiile anatomice care indică descărnarea, susțin autorii studiului, trădează  o operațiune de îndepărtare voită a țesuturilor moi de pe oase, implicit a unei specii hominine capabilă să folosească unelte în acest scop.

- Advertisement -

„Inciziile nu au fost observate până acum, deși elementele faunistice au fost descoperite de aproape 60 de ani, pentru simplul fapt că specialiștii din acei ani de început ai arheologiei preistorice din România fie nu au acordat atenție acestui aspect, fie nu le-au observat.

Accentul s-a pus atunci pe prezența unor posibile unelte create din os, ipoteză care a fost demontată ulterior, pe baza analizei detaliate a elementelor în cauză. De altfel, atunci, la începutul anilor ’90, a început să cadă în desuetudine ipoteza prezenței hominine la Valea lui Grăunceanu”,  a subliniat pentru cititorii HotNews Adrian Doboș, arheolog în cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, specialist în perioada paleoliticului inferior și unul dintre autorii studiului publicat în revista Nature.

Urme vechi de peste 1,95 milioane de ani

Datările au indicat o vârstă medie de cel puțin 1,95 de milioane de ani a fosilelor, posibil chiar peste 2 milioane de ani, ceea ce face ca situl de la Valea lui Grăunceanu să fie cel mai vechi sit european în care apar urme de activitate a unor homini.

„Dat fiind faptul că registrul fosil din acea perioadă este unul extrem de sărac în Eurasia, este dificil să ne pronunțăm asupra speciei de hominini care a lăsat astfel de urme pe teritoriul României. Cel mai probabil, vorbim de indivizi din specia Homo erectus sau precursori evolutivi ai acestora. Însă, în lipsa unor resturi fosile care să ne ofere indicii despre aceștia, totul rămâne la nivel de supoziție”, a adăugat Adrian Doboș.

Este cert însă că mediul în care au trăit sau au migrat astfel de indivizi era unul specific silvo-stepei, fapt susținut atât de fauna specifică (strămoși ai girafelor, castori, porci spinoși, cervide, o specie extinctă de primată – Paradolichopitechus, bovide, struți sau cel mai vechi reprezentant al familiei pangolinilor din Europa) precum și de studiile polinice care au indicat o floră specifică unui astfel de mediu.

Un alt fapt care pune dificultăți arheologilor în identificarea posibilei specii de hominizi care a lăsat urmele de la Valea lui Grăunceanu este lipsa completă a artefactelor litice cu ajutorul cărora s-au realizat inciziile.

„Este frustrant să găsești doar urmele lăsate de unelte, nu și uneltele în sine, însă astfel de cazuri nu sunt singulare în lumea arheologiei preistorice. Însă este fără echivoc faptul că avem o specie evoluată, capabilă să creeze unelte de piatră acum circa 2 milioane de ani pe teritoriului României, și să le și folosească pentru a tranșa animale. Cât despre ipoteza prezenței uneltelor de os, aceasta a fost demontată de aproape 30 de ani, atunci când s-a dovedit că presupusele artefacte au apărut ca urmare a activității carnivorelor”, a precizat Adrian Doboș.  

author avatar
Delia Pătru
Distribuie acest articol