Celebra mască de bronz de la Buridava, cel mai valoros artefact din Vâlcea, a revenit în capitala judeţului după trei ani în care a fost expusă în mari oraşe din lume şi poate fi admirată în cadrul unei expoziţii despre patrimoniul cultural din zona Ocnele Mari, care a fost vernisată marţi la Muzeul de Istorie, scrie Agerpres.
Cu o lungime de 20 de centimetri şi o lăţime de 12 centimetri, masca a fost descoperită în urmă cu mai bine de patru decenii într-un sanctuar ridicat pe Colina Sacră a fostei cetăţi dacice Buridava din localitatea vâlceană şi este unul dintre cele mai interesante şi originale obiecte de pe vremea dacilor găsite până acum în România, fiind, totodată, o piesă unică în Europa.
„Masca a fost descoperită în deceniul al optulea al secolului trecut de către renumitul arheolog şi cercetător Dumitru Berciu pe acropolă, într-un templu, iar pe baza relaţiei stratigrafice această piesă este datată la sfârşitul secolului I î.e.n. În mass-media, această mască este catalogată ca o mască mortuară. Dar nu, nu este o mască mortuară pentru că este o mască mult mai mică, iar măştile mortuare de regulă copiau chipul defunctului. Această piesă pur şi simplu este o mască ce îndeplinea rolul de icoană, ca să zic aşa, să fiu pe înţelesul tuturor. În literatura de specialitate există mai multe teorii şi anume că această mască îl reprezintă pe zeul războiului de la romani, pe Marte, pentru că ştim clar că autorii antici vorbesc de un zeu asemănător al dacilor cu cel al romanilor. Alţi autori, cum ar fi Dumitru Berciu, vorbesc de faptul că această mască l-ar reprezenta pe Hercule. Astfel putem observa o influenţă venită din partea grecilor. Mai nou, în literatura de specialitate, se vorbeşte că această piesă ar reprezenta un import venit din lumea celtică. Deci Buridava Dacică a avut un rol important atât în lumea greco-romană, ca şi în lumea celtică sau sarmatică”, a precizat, pentru Agerpres, şeful secţiei de Istorie din cadrul Muzeului Judeţean Vâlcea, Ionuţ Tuţulescu, curatorul expoziţiei.
Pe lângă masca dacică, în cadrul expoziţiei de la Muzeul Judeţean Vâlcea, vizitatorii au ocazia să admire şi alte numeroase obiecte vechi şi valoroase ce datează din diferite perioade ale istoriei acestei aşezări cunoscută încă din antichitate pentru exploatarea sării.
„Este o expoziţie în care nu am încercat să scoatem în relief doar celebra aşezare de la Buridava Dacică. Ocnele Mari reprezintă o mină de aur pentru arheologia românească (…) În zona Ocnelor Mari există singurul tell de epoca bronzului identificat la sud de Carpaţi, unde depunerea arheologică este de cel puţin patru metri. Există o succesiune de depuneri arheologice, o succesiune de niveluri de locuire, care încep odată cu eneoliticul dezvoltat, undeva pe la 4.500 î.Hr., şi se încheie undeva pe la secolul VI î.Hr. Acest tell din păcate a fost foarte puţin cercetat, dar în această expoziţie se pot vedea anumite piese obţinute în timpul cercetărilor efectuate de către preot Gheorghe Petre Govora. De asemenea, în această expoziţie, pe lângă acest bogat patrimoniu arheologic, putem observa şi afla informaţii esenţiale despre evoluţia arhitecturii în zona Ocnelor Mari. Aici putem vorbi de două biserici domneşti, putem vorbi de existenţa unei comunităţi înstărite datorită acestei resurse importante care este sarea. Menţionez cercetarea arheologică pe care eu şi colegul Carol Terteci am efectuat-o în anul 2017, cu prilejul restaurării şi reintroducerii în circuitul monahal a Bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, pentru că în interiorul acestei biserici am identificat o biserică mult mai veche, datând din perioada lui Mircea cel Bătrân, adică undeva la sfârşit de secol XIV, început de secol XV. Această biserică a fost ridicată de o comunitate bogată, iar bogăţia acestei comunităţii este reliefată de inventarul funerar pe care l-am găsit în primele două niveluri de înmormântare din cadrul acestei biserici. Vorbim de inele de argint, care au analogii în zona de sud-vest a României şi anume în zona Drobeta, dar şi în zona de nord a României, în zona Transilvaniei, ceea ce denotă influenţele culturale care erau în perioada respectivă”, a adăugat arheologul vâlcean.
De asemenea, printre obiectele expuse se află şi o sabie a unui cavaler din perioada medievală, un tezaur monetar din vremea lui Mircea cel Bătrân, precum şi ceramică romană de lux, toate descoperite în localitatea vâlceană de-a lungul anilor şi care atestă cele mai vechi forme de exploatare a sării în zonă.
Expoziţia dedicată descoperirilor arheologice de la Ocnele Mari va fi deschisă timp de o lună, însă reprezentanţii Muzeului Judeţean de Istorie Vâlcea au dat asigurări că dacă va prezenta interes pentru public, perioada în care va putea fi vizitată va fi prelungită.
