Planeta a avut douăsprezece luni de temperaturi record, cu cea mai caldă lună mai la scară globală de când au început înregistrările, potrivit Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S). Având în vedere această situație și în cadrul Zilei Mondiale a Mediului, secretarul general al Națiunilor Unite (ONU), António Guterres, a îndemnat miercuri guvernele lumii să se angajeze să continue lupta împotriva schimbărilor climatice.
„Jucăm la ruleta rusească cu planeta noastră (…) Totul depinde de deciziile pe care actualii lideri le iau sau nu, mai ales în următoarele optsprezece luni. Este momentul adevărului”, a afirmat miercuri cel mai înalt reprezentant al instituţiei de la Muzeul American de Istorie Naturală din New York, potrivit Rador Radio România.
Însă alarma nu se termină aici, deoarece există o probabilitate de 80% ca cel puțin un an între 2024 și 2028 temperatura medie anuală a planetei să crească cu peste 1,5 ºC , limită care nu ar trebui depășită în acest secol, potrivit Acordului de la Paris. Aceasta este concluzia principală a raportului publicat miercuri de Organizația Meteorologică Mondială (OMM), care clarifică faptul că această creștere medie ar putea fi cuprinsă între 1,1 ºC și 1,9 ºC , comparativ cu temperaturile înregistrate în epoca preindustrială (între 1850 și 1900).
Acordul de la Paris stabilește că depășirea temperaturii cu 1,5 sau 2 grade Celsius pentru o perioadă prelungită de timp este foarte îngrijorătoare, deoarece ar putea declanșa evenimente meteorologice extreme mai severe. Cu toate acestea, textul subliniază că acest termen se referă la decenii și nu la perioade anuale. Prin urmare, „încălzirea pe termen scurt (anuală) nu implică nerespectarea permanentă a țintei mai mici de 1,5 °C din Acordul de la Paris”, explică raportul.
În Spania, Ministerul Sănătății a activat joi planul național de acțiuni preventive pentru efectele excesului de temperatură asupra sănătății, care va fi în vigoare până pe 30 septembrie pentru reducerea deceselor și îmbolnăvirilor în timpul episoadelor de căldură crescută.
De asemenea, documentul indică faptul că există o probabilitate de 86% ca cel puțin unul dintre următorii cinci ani să devină cei mai calzi din istorie. Până acum, 2023 se află în fruntea acestei liste „cu o temperatură medie globală aproape de suprafață de 1,45 °C peste nivelurile de referință preindustriale”, explică instituția ONU.
Șansele ca temperaturile medii anuale să depășească 1,5 ºC pe parcursul perioadei de cinci ani sunt mai mici, mai exact, 47%. Totuşi, este de remarcat faptul că probabilitățile estimate în raportul de anul trecut au fost de 32%, cu cincisprezece puncte procentuale mai puțin. Totodată, raportul explică că în 2015 probabilitățile de a depăși 1,5ºC în următorii cinci ani erau practic inexistente, dar că acestea au crescut vertiginos de-a lungul anilor pentru a ajunge la actualul 80%.
OMM face şi câteva previziuni în funcție de regiune în raportul său și detaliază că una dintre cele mai afectate în următorii cinci ani va fi Arctica. Mai exact, instituția prevede că încălzirea acestei zone „va fi de trei ori mai mare decât încălzirea temperaturii medii anuale”, față de perioada cuprinsă între 1991 și 2020. În plus, experţii afirmă că gheața din mare va fi redusă în mările Barents, Bering și Ohoţk.
„Trebuie să găsim o cale de a ieși de pe această autostradă care ne duce la iadul climatic. Vestea bună este că deținem controlul asupra volanului. Lupta pentru limitarea creșterii temperaturii la 1,5°C va fi câștigată sau pierdută în deceniul 2020, sub privirea actualilor lideri”, a spus António Guterres. În acest sens a vorbit și Ko Barrett, secretar general adjunct al OMM. „Aceste statistici dezvăluie realitatea dură: suntem foarte departe de a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris”, a punctat el.
