Miniştrii de externe din Alianţa Nord-Atlantică se reunesc, joi, la Praga, Cehia, pentru a schiţa deciziile summitului NATO din iulie de la Washington, iar în opinia majorităţii țărilor, a sosit momentul ca preşedintele României, Klaus Iohannis, să se retragă din cursa pentru funcţia supremă în alianţă, scrie Politico, citat de News.ro.
După două luni de competiție, Klaus Iohannis a reuşit să obţină sprijinul unei singure ţări din grupul celor 32 de state.
Este vorba despre Ungaria, care a ameninţat săptămâna trecută că va renunţa la anumite operaţiuni NATO, în timp ce Slovacia rămâne nehotărâtă. Toate celelalte 29 de ţări şi-au manifestat însă sprijinul pentru candidatul clar favorit, premierul olandez Mark Rutte.
Chiar și așa, acest lucru nu este suficient de bun pentru Rutte, deoarece are nevoie de sprijinul deplin al tuturor membrilor alianţei pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg, care urmează să se retragă la începutul lunii octombrie.
Afirmaţiile potrivit cărora președintele României ar fi fost supus unor presiuni pentru a părăsi cursa pentru șefia NATO au fost respinse de biroul lui Iohannis.
„Nu există o astfel de presiune în ceea ce priveşte retragerea candidaturii. Acesta este răspunsul oficial al Administraţiei Prezidenţiale”, a transmis biroul său într-un e-mail.
Potrivit Politico, în culise, o serie de oficiali şi diplomaţi europeni consideră că Iohannis joacă pe termen lung şi se foloseşte de candidatura sa la NATO pentru a se poziţiona pentru un alt rol de rang înalt în UE.
În timp ce miniştrii de externe ai NATO se reunesc joi şi vineri la Praga, teama este că, dacă Iohannis nu renunţă în curând, căutarea viitorului secretar general al NATO riscă să devină parte a manevrelor de culise pentru ocuparea posturilor de conducere din UE după alegerile europene din 6-9 iunie.
Sunt puse la bătaie, în mod obișnuit, preşedinţia Comisiei Europene şi a Consiliului European, precum şi rolul de şef al diplomaţiei UE, cele 27 de ţări ale UE încercând, de asemenea, să obţină portofoliile de comisar european pe care şi le doresc.
La Bruxelles se vehiculează mai multe scenarii pentru Iohannis. Una dintre opţiuni este foarte puţin probabilă: în cazul în care preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care este marea favorită, nu obţine un al doilea mandat, Klaus Iohannis a fost menţionat ca o alternativă.
La fel ca şi von der Leyen, liderul român provine din Partidul Popular European (PPE), cel mai puternic grup politic din UE. Iohannis este, de asemenea, vorbitor de germană şi are o experienţă de peste 10 ani ca şef de stat.
În plus, România este un exemplu în Uniunea Europeană atunci când vine vorba de respingerea influenţei ruseşti, de susţinerea Ucrainei şi de integrarea în UE, inclusiv prin aderarea oficială la spaţiul Schengen fără vize.
Potrivit unui oficial care este familiarizat cu gândirea preşedintelui român, aliaţii lui Iohannis insistă asupra faptului că încercarea sa de a obţine șefia NATO nu este o simplă modalitate de a ajunge la un post în UE, deoarece el „crede cu tărie în necesitatea unei voci est-europene în acest cel mai important post de la NATO în acest moment”.
O altă opţiune vehiculată pentru Iohannis este ca acesta să devină comisar european pentru apărare. Von der Leyen a indicat deja că ar fi bine să aibă pe cineva din Europa de Est pentru acest portofoliu, care nu există în prezent, dar pe care vrea să îl creeze.
Cel mai vehiculat nume pentru acest post este însă cel al ministrului polonez de externe, Radoslaw Sikorski, dar, ţinând cont de surprizele care apar în orice puzzle cu funcţii de conducere, ar putea totuşi să-i revină lui Iohannis, au declarat alţi doi oficiali UE cu care a stat de vorbă Politico.
