Echinocțiul de primăvară 2024 are loc miercuri, pe 20 martie, la ora 05:06(ora României). Fenomenul marchează începutul primăverii astronomice în emisfera nordică, în timp ce în emisfera sudică începe toamna astronomică. Echinocțiul de primăvară reprezintă, de asemenea, data la care se spune că „ziua este egală cu noaptea”, adică orele de lumină sunt egale cu cele de întuneric. Trecerea la ora de vară în 2024 va fi la câteva zile după acest eveniment, pe 31 martie, când ceasurile sunt date înainte cu o oră.
Echinocţiul reprezintă momentul în care Soarele, în mişcarea sa anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu Ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Cele două puncte de pe ecliptică, în care se află Soarele în momentul echinocţiului, se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal.
Astfel, există două fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă. Denumirea populară a fenomenului astronomic este „Târ Înainte”, respectiv „Târ Înapoi” (potrivit volumului „Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român”, de Ion Ghinoiu, 2000).
Cuvântul „echinocţiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care, la rândul lui, provine din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”, „noctis” – „noapte”. Durata zilei (luminată de soare) va continua să crească, iar cea a nopţii să scadă, până la data de 21 iunie, când se va încheia primăvara astronomică, odată cu solstiţiul de vară.
În perioada echinocţiului de primăvară, totul se trezeşte la viaţă, tinde să iasă la suprafaţă, să se bucure de energiile profunde ale primăverii. Astrologii susţin că momentul când ziua devine egală cu noaptea (la echinocţiul de primăvară) simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât şi o transformare benefică a naturii noastre umane.
Mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor și nopților la diferite perioade ale anului, datorită poziției aproximativ fixe în spatiu a axei de rotație a Pământului, precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc mare numit ecliptică (ce marchează de fapt planul orbitei Pământului), care face cu Ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27′, explică astro-urseanu.ro.
Primăvara astronomică, pentru toată emisfera nordică, începe odată cu echinocţiul de primăvară, pe data de 20 martie, iar în emisfera sudică a Pământului, fenomenul fiind invers, marchează începutul toamnei astronomice, scrie digi24.ro În regiunile polare din emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte 6 luni.
Trecem la ora de vară pe data de 31 martie 2024, când ceasurile sunt date înainte cu o oră. Ultima duminică din luna martie va fi astfel cea mai scurtă zi din an, cu doar 23 de ore. În perioada orei de vară, diferența dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore (față de două ore, la ora de iarnă).
Trecerea la ora de vară 2024 are loc la câteva zile după echinocțiul de primăvară, marcat la 20 martie 2024, când ziua este egală cu noaptea. Din acest moment, ziua începe „să crească” și noaptea să scadă (durata de lumină naturală pe parcursul unei zile) până la solstițul de vară din 20 iunie 2024.
Revenirea la ora de iarnă se va face duminică, pe data 27 octombrie 2024, atunci când ora 04:00 va deveni ora 03:00, iar lumina solară va fi pentru mai puține ore pe cer, iar astfel noaptea devine mai lungă. Când trecem la ora de iarnă, dormim cu o oră mai mult. Ziua de 27 octombrie 2024 va avea 25 de ore.
Solstițiul de vară are loc în 2024 pe data de 20 iunie, la ora 23:51. Fenomenul marchează începutul verii astronomice, nu doar calendaristic, fiind perioada din an cu cea mai lungă durată de lumină naturală a Soarelui.
După momentul Solstiţiului de vară, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstiţiului de iarnă. Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.
Solstiţiul de vară este din vechime legat de strângerea recoltei. Încep să se aprindă focurile pentru Noaptea de Sânziene. Se fac la răspântii, pe locul cel mai înalt, lângă ape stătătoare, pentru îndepărtarea bolilor şi a necazurilor. Animalele domestice se trec prin foc pentru purificare, iar torţe aprinse se poartă pe câmpuri, pentru a îndepărta dăunătorii. În plus, este o perioadă bună din an pentru organizarea nunţilor.
