Această nouă imagine a NGC 2264, cunoscută și sub numele de „Clusterul Pomului de Crăciun”, care arată ca un „brad cosmic” de Crăciun împodobit cu stele, a fost făcută publică de agenția spațială americană și a fost realizată de Observatorul Chandra cu raze X, scrie digi24.ro
Spectaculoasa fotografie are și o poveste pe măsură, numai bună de ascultat în seara de Ajun, spune NASA.
NGC 2264 este, de fapt, un grup de stele tinere – cu vârste cuprinse între aproximativ unu și cinci milioane de ani – aflate în Calea Lactee, la aproximativ 2.500 de ani lumină distanță de Pământ.
Stelele din NGC 2264 sunt atât mai mici, cât și mai mari decât Soarele, variind de la unele cu masa mai mică de o zecime din masa Soarelui, la altele care conțin aproximativ șapte mase solare. Această nouă imagine compozită sporește asemănarea cu un brad de Crăciun prin culoare și rotație. Luminile albastre și albe (din versiunea animată a acestei imagini) sunt stele tinere care emit raze X detectate de Observatorul de raze X Chandra al NASA.
Datele optice de la telescopul WIYN de 0,9 metri al Fundației Naționale de Știință de pe Vârful Kitt arată gazul din nebuloasă în verde, corespunzătoare „acelor de pin” ale copacului, iar datele în infraroșu de la Two Micron All Sky Survey arată stelele din prim-plan și din fundal în alb.
Această imagine a fost rotită în sensul acelor de ceasornic cu aproximativ 160 de grade față de standardul astronomului privind nordul îndreptat în sus, astfel încât să pară că vârful copacului este spre partea de sus a imaginii.
Stelele tinere, ca cele din NGC 2264, sunt volatile și suferă erupții puternice în raze X și alte tipuri de variații observate în diferite tipuri de lumină. Variațiile coordonate, care clipesc, prezentate în această animație, sunt însă artificiale, pentru a sublinia locațiile stelelor văzute în raze X și pentru a evidenția asemănarea acestui obiect cu un brad de Crăciun. În realitate, variațiile stelelor nu sunt sincronizate.
Variațiile observate de Chandra și alte telescoape sunt cauzate de mai multe procese diferite. Unele dintre acestea sunt legate de activitatea care implică câmpuri magnetice, inclusiv erupții precum cele suferite de Soare – dar mult mai puternice – și puncte fierbinți și regiuni întunecate de pe suprafețele stelelor care intră și ies din vedere pe măsură ce stelele se rotesc.
Pot exista, de asemenea, modificări ale grosimii gazului care ascund stelele și modificări ale cantității de material care încă cade pe stele de pe discurile de gaz din jur.
Centrul de zbor spațial Marshall al NASA gestionează programul Chandra. Observatorul Chandra cu raze X este un satelit lansat de misiunea spațială STS-93 la 23 iulie 1999. A fost denumit în onoarea fizicianului american de origine indiană Subrahmanyan Chandrasekhar. Acesta a determinat masa maximă a unei stele tip „pitică albă”. Chandra, în limba sanscrită înseamnă „Lună” sau „luminos”.
Foto: Facebook/NASA – National Aeronautics and Space Administration
