Pe 27 decembrie, în a treia zi de Crăciun, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Apostol, întâiul mucenic şi arhidiacon Ştefan.
Tradiția spune că, acesta îi ajută pe bolnavi şi pe cei care se judecă de multă vreme. De asemenea, se mai spune că în ziua Sfântului Ștefan persoanele certate trebuie să se împace.
Numele este de origine grecească – Stephanos – și înseamnă „coroană”, „ghirlandă”, „cunună”. Sfântul, Ștefan a fost condamnat la moarte în anul 33, pentru că propovăduia credinţa în rândul oamenilor, scrie libertatea.ro
După întemeierea Bisericii, apostolii, aleşi dintre bărbaţii „plini de Duh Sfânt şi de înţelepciune” au fost chemaţi să slujească în lăcaşele de cult şi să se asigure că tradiţia este respectată la mesele comune.
Au fost şapte apostoli, primul dintre ei fiind Ştefan. Alături de ceilalţi şase – Filip, Prohor, Nicanor, Timon, Parmenă şi Nicolae -, a predicat cuvântul Evangheliei, a botezat şi a ținut slujbe. Rolul apostolilor era foarte important şi a dus, în timp, la o Biserică puternică, în care oamenii veneau să-şi caute alinarea sufletească.
Arhidiaconul Ștefan l-a cunoscut pe Mântuitorul Iisus, la picioarele căruia a făcut adevărata școală a credinței și înțelepciunii. El a fost martorul Învierii Domnului și Înălțării Sale la cer, dar și al Pogorârii Duhului Sfânt. Pentru că el predica aceste adevăruri, a stârnit furia fariseilor și a conducătorilor evrei care îl doreau mort. De aceea, l-au acuzat în mod fals de blasfemie contra lui Moise și a lui Dumnezeu și a fost judecat și omorât cu pietre. Fiindcă era un adevărat creștin, el i-a iertat pe cei care l-au ucis, întocmai ca Iisus Hristos, spunând: „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta”. Iar Dumnezeu a ascultat rugăciunea Sfântului Ştefan, căci pe locul unde a fost ucis el se afla un tânăr care se numea Saul, fariseu, care păzea hainele celor care aruncau cu pietre în Ştefan, și care va deveni, din cel mai mare prigonitor al creştinilor, însuși Apostolul Neamurilor – Sfântul Pavel.
Aproximativ 515.000 de români îşi sărbătoresc, miercuri, onomastica, de sărbătorea Sfântului Ştefan.
Potrivit datelor furnizate de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor, este vorba despre 362.037 bărbaţi şi 152.558 femei.
Între prenumele masculine sărbătorile se întâlnesc: Fane – 489 de persoane, Fanel/Fănel – 8.083, Fanica/Fănică – 4.603, Istvan – 32.234, Stefan/Ştefan – 309.900, Stefanel/Ştefănel – 3.497, Stefanus/Ştefănuş – 4, Stefanut/Ştefănuţ – 3.227.
La femei, cel mai întâlnit prenume este Stefania/Ştefania – 124.996, dar mai sunt întâlnite şi Fana – 297 de persoane, Fanica/Fănica – 8.002, Fanuta/Fănuţa – 996 şi Stefana/Ştefana – 18.267.
Ce este bine să faci de Sfântul Ștefan?
- -În această zi, se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice, iar pachetele cu mâncare se împart şi persoanelor tinere care poartă numele mucenicului Ştefan.
- -Creştinii care se confruntă cu probleme de sănătate sau se judecă de mult timp cu persoane orgolioase este bine să aducă în casa lor o icoană cu Sfântul Ştefan, sfinţită în această zi.
- -Pentru sporul casei şi pentru sănătatea rudelor cu probleme mari de sănătate, trebuie să-l cinstim pe Sfântul Mucenic Ştefan prin fapte bune, iar reconcilierile sunt bine-venite în această zi.
- -În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ştefan. Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, uns cu miere, se fac pâinici în forme rotunde. Aceste dulciuri, care amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan, se sfinţesc la biserică în ziua praznicului şi se împart copiilor săraci.
