Accese de furie incontrolabile, sadism, lipsă de empatie și respect, sunt întâlnite tot mai des în rândul adolescenților. Iar criminalitatea la vârsta imaturității a crescut alarmant. Un studiu World Vision România arată că doi din zece copii spun că violenţa este prezentă mult sau foarte mult în şcoala lor.
O atenție insuficientă a familiei și a altor adulți față de copil și insuficientele modele pozitive sunt între cauzele comportamentului tinerilor de azi. Dacă nu luăm măsuri, ca societate, în ansamblu, lucrurile se vor agrava. Așadar, ce putem face cu tinerii noștri? Am încercat să obținem câteva răspunsuri de la psiholog.
Trei crime, dintre care una comisă de un minor. 1086 loviri sau alte violențe, dintre care 24 comise de minori, 24 de violuri, dintre care unul comis de un minor, 20 de tâlhării, dintre care două comise de minori. Toate acestea s-au întâmplat în Craiova și județ, numai în primele șase luni ale anului. Sunt cifre oficiale, transmise de Inspectoratul Județean de Poliție al Județului Dolj, la solicitarea „Jurnalul Olteniei”.
Crima din Grădina Botanică, în care doi tineri au fost atacați cu sălbăticie cu cuțitul de un adolescent, o fată murind, iar un băiat fiind grav rănit, este cel mai șocant caz de violență de anul acesta, din Craiova, dar nu este singurul. Ce îi împinge pe tineri la astfel de fapte? O multitudine de factori sunt responsabili pentru instabilitatea lor psihică, spun psihologii.
„Societatea a evolutat destul de mult în ultimii ani. Violența capătă forme hidoase care, uneori, pare că fac parte din cotidianul nostru. Pe primul plan se pune, de obicei mediul familial, dacă acesta este deficitar, dacă au fost prezente fapte de violență fizică, psihică sau asociate.
Familia se denaturează din ce în ce mai mult, nu mai există respect, comunicare, modele familiale. Tiparele unei famiili tradiționale dispar încet și sigur. Afecțiunile au și ele un rol destul de mare în viața unui adolescent. Acestea, nediagosticate, netratate pot da forme de agresivitate/ violență extremă. Societatea este dezinteresată de subiect. Am devenit egoiști, egocentriști, perfecționiști si nepăsători”, a afirmat, pentru „Jurnalul Olteniei”, psihologul Mihail Jianu.
Să știm să cerem ajutor
Familia, medicul, profesorul și orice adult care are contact frecvent cu un adolescent ar trebui să fie mai atent la acesta. Să comunice cu el consecvent și constructiv, mai spune psihologul.
„Comportamentul unui adolescent trebuie observat consecvent de familie, medicul de familie, apoi o dată la 6 luni să fie văzut de un psiholog. Evident, nu înseamnă că dacă merge la psiholog are probleme psihice. Adolescența este o perioada evervescentă, tulbure din punct de vedere afectiv-emoțional, cognitiv-comportamental.
Prezența unei instabilități psihice se datorează lipsei de reguli, principii și modele familiale care lipsesc cu desăvârșire. Apoi lipsa de comunicare consecventă și constructivă cu adolescentul, creșterea stimei de sine, a încrederii în propria persoană se datorează familiei, școlii, societății.
Familia trebuie să fie conectată permanent cu copilul/adolescentul, maturizarea psihică completa se finalizează la 18-19 ani. Este vital când părintele observă orice decalaj psihic- comportamental la adolescent să meargă la un specialist, fie medicul de famile, psiholog, psihatru.
Dacă copilul încetează să mai comunice consecvent, este mai retras pentru o perioadă mai mare de timp, izolat, doarme excesiv, are un program dezorganizat recomand să viziteze un psiholog”, a mai precizat psihologul Mihail Jianu.
