Din acest an, românii pot călători fără viză în Mongolia, timp de maxim 30 de zile. Au nevoie doar de pașaport. Ce pot vizita românii în această țară?
Iată cele mai frumoase 10 locuri de vizitat în Mongolia, țara rezervație naturală a lumii.
Despre Mongolia se spune ca este Țara Cerului Albastru, un cer de o nuanță incredibilă, atât de albastru, încât ar merita un nume propriu. În secolul al XIII-lea, Mongolia a fost centrul unuia dintre cele mai mari imperii – Imperiul Mongol, condus de către Ginghis Han și urmașii lui, iar astăzi este, fără îndoială, unul dintre puținele locuri încă sălbatice ale Asiei.
Întinderile de stepă spectaculoase, unde galopează caii sălbatici takhi, întâlnesc munți înzăpeziți și chei spectaculoase, în timp ce, în sudul țării, Marele Desert Gobi se întinde până la linia orizontului – fiind una dintre regiunile cele mai puțin populate ale planetei.
În deșert, te simți copleșit de relieful aproape magic, Gobi fiind unul dintre acele locuri binecuvântate în care mai poți întâlni obiceiuri străvechi. Peisajul marelui desert variază de la colosalele dune de nisip Khongor la întinderi domoale în care, din când în când, iurtele, caii și cate un pâlc de cămile înviorează priveliștea. În mare parte a acestui vast ținut, stilul de viață nomad a rămas neschimbat încă din zilele lui Ginghis Han.
Chiar dacă în zilele noastre stilul modern de viață începe să câștige teren, aproximativ jumătate din populația Mongoliei trăiește în continuare în mod tradițional, în iurta (ger), un cort rotund, mare și alb, care poate fi transportată cu ușurință și care are întotdeauna aceeași poziție în raport cu punctele cardinale, ușa fiind mereu orientată către sud. Practicanți ai budismului tibetan, mongolii cred ca s-au întrupat din Deșertul Gobi, de la care au împrumutat asprimea trăsăturilor și arămiul tenului.
Mongolia Interioară este o provincie uriașă, de 1,18 milioane km², situată în nordul Chinei, de-a lungul graniței cu Mongolia și Federația Rusă. Denumirea oficială este Regiunea Autonomă Mongolia Interioară și găzduiește24.049.155 locuitori , conform recensământului oficial din 2020, în scădere cu peste jumătate de milion față de 2010.
Populația chineză Han reprezintă aproape 80% din total, în timp ce mongolii reprezintă aproape 18%, scrie adevarul.ro
Mongolia Interioară are o importanță foarte mare pentru China: o importanță culturală și istorică, puternic simbolică prin prisma faptului că reprezintă un fel de revanșă istorică a Chinei împotriva mongolilor, care cuceriseră toată China în secolele XIII-XIV (Marele Zid Chinezesc, care odinioară apăra China de invazia mongolilor și a altor populații, acum este în interiorul Chinei, în sudul provinciei Mongolia Interioară), și una extrem de pragmatică – de securitate (Beijingul se află extrem de aproape de granițele provinciei) și economică – din Mongolia Interioară se extrag cele mai multe metale rare din China, o industrie din ce în ce mai importantă la nivel mondial, și cel mai mult cărbune.
Pe lângă acestea, Mongolia Interioară este indispensabilă viziunii de la Beijing despre „națiunea chineză” cultivată în timpul Imperiului Chinez și copiată întrutotul și de Republica Chineză din 1911-1949 și de Republica Populară Chineză începând din 1949 (la fel cum este Taiwanul, Tibetul, Xinjiang și la fel cum era și Mongolia întreagă la un moment dat).
Obiective turistice în Mongolia
Karakorum
Situat adânc între dealurile verzi ondulate și creasta pietroasă a văii Orkhon, fabulosul oraș din Karakorum este acum subiectul mitului și legendei. Dacă urmărești drumurile pietruite ce se țes în inima Mongoliei, vei descoperi că nu totul a fost mit.
Astăzi, în Karakorum sunt ruine ale fostelor silozuri de cereale, ale caselor de piatră, ale cuptoarelor de lemne antice și ale stupurilor prăbușite; o mărturie a fostei puteri ce a reprezentat pe vremuri capitala mongolă din stepă, potrivit life.ro
Astăzi, este locul în care poți veni să pășești pe urmele unor figuri totemice precum Gingis Han și pentru a vedea interesante mănăstiri budiste, lângă superbe construcții sfinte ale templului dinastiei Yuan.
Parcul Național Terelj
Vârfurile și crestele din Parcul Național Gorkhi-Terelj se ridică deasupra orizontului chiar la nord de întinderea de beton a Ulaanbaatarului.
Rezervația reprezintă un exemplu de peisaj încântător din Mongolia (datorită apropierii de capitală), cu văi de munte cu pini și formațiuni de roci sculptate. Partea de sud a parcului este chiar cea mai accesibilă vizitatorilor. Aici vei descoperi tabere de nomazi și ferme de cămile.
În nordul rezervației se află lacul alpin Khagiin Khar și câteva izvoare termale.
Lacul Khovsgol
O mare întindere de albastru care se ascunde între vârfurile de șist și poalele stâncoase ale Munților Sayan, Lacul Khovsgol este cel de-al doilea lac din toată Mongolia.
Acesta se filtrează de la granița rusă într-un șir de albastru profund, cu malurile sale ierboase crescând și căzând, cu pădurici de pini aruncate ocazional de vânt și, uneori, făcând loc unor golfuri cu pietricele unde localnicii se relaxează vara.
Întregul loc este acum înglobat de un parc național, care a fost instituit pentru a proteja apele aici.
Se spune că lacul Khovsgol este plin cu apă potabilă care nu are nevoie să fie filtrată, iar istoria geologică a locului datează de două milioane de ani.
Parcul Național Altai Tavan Bogd
Acest parc impresionant este așezat ca un străjer de nădejde la granițele Mongoliei cu China, Rusia și Kazahstan.
Parcul deschide calea către Siberia și Xinjiang-ul acoperit de zăpadă cu o serie de mai mult de cinci vârfuri accidentate care se ridică la o înălțime de 4.000 de metri deasupra nivelului mării sau mai mult.
Tot felul de creaturi își fac casă aici, de la animale sălbatice, până la triburi nomade Tuvan.
Ierburile din urmă aruncă malurile frumoasei Dayan Nuur de vară și este posibil să-i poți urmări pe legendarii vânători de vulturi să-și facă treaba în câmpiile joase.
Iurtele condimentează malurile frumoasei Dayan Nuur în timpul verii și este posibil să poți descoperi aici vânătorii legendari de vulturi.
Rezervația mai este cunoscută și pentru petroglifele antice, dar și pentru sculpturile misterioase turcești.
Valea Orkhon
Odată casa marilor hani și epicentrul puterii care a alimentat atacul hoardelor mongole din toată Asia și Europa, Valea Orkhon a fost legată de nume totemice precum Gingis și Kublai.
Astăzi, această bogată istorie este onorată de emblema Patrimoniului Cultural UNESCO care celebrează și tradițiile profunde ale traiului nomad.
Desigur, Valea Orkhon este astăzi o atracție importantă unde vizitatorii se înghesuie să vadă ruinele legendarului Karakorum, ale fabuloaselor palate Xanadu, să se minuneze de cascadele înghețate și să descopere serenitatea în mănăstirile budiste rustice.
Parcul Național Khustain Nuruu
Dacă ai noroc, ai putea să vezi câteva exemplare rare de cai sălbatici de Dzungaria, care se plimbă peste dealurile ierboase și pe crestele cu stânci din Parcul Național Khustain Nuruu.
Aceștia reprezintă una dintre cele mai iconice creaturi ale stepei și se știe că au reședința sub vârfurile stâncoase, aproape de Ulaanbaatar (chiar dacă au fost reintroduse în zonă de către cei care protejează și conservă natura).
După ce plătești taxa de intrare ai două opțiuni: să mergi pe jos sau să explorezi inima stepei înfricoșătoare cu o mașină 4×4. Dacă alegi prima variantă, urmează doar traseele specificate. Cazarea la iurtă este posibilă pentru cei care vor să facă plimbări de mai multe zile prin parcul național.
Ulaanbaatar
Din cauza hainelor sale sterile de beton și a zgârie-norilor reflectorizanți, a cartierelor interminabile de blocuri construite în stil sovietic și a nevoii constante de extindere, Ulaanbaatar este aproape tot ceea ce aștepți să nu fie Mongolia.
Este aglomerat, zgomotos și mare și vine la pachet cu magazine de designer și mall-uri.
Dar există și un anumit farmec brut care se găsește sub luminile strălucitoare. Fie că este vorba despre palatul lui Bogd Khaan din secolul al XIX-lea, construit de stăpânii mongoli, de fascinantul Muzeul Național al Mongoliei, de piețele largi de unde se aprovizionează localnicii sau de statura impozantă a monumentului lui Gingis Han, capitala Mongoliei merită vizitată.
Dominând zonele sălbatice din nord-vestul Mongoliei, această frumoasă suprafață de pământ protejat are o mulțime de priveliști minunate în arsenalul său.
Doar privește în sus și vei vedea căldarea Vulcanului Khorgo, un munte dispărut care odată a făcut ravagii pe văile înconjurătoare cu erupțiile sale de lavă și cenușă.
Astăzi poți urca cei peste 2200 de metri ai muntelui și vei avea parte de o panoramă incredibilă asupra crestelor vulcanului și a lacurilor ce se răspândesc în toată regiunea. Și pentru că vorbim de lacuri, aici sălășluiește Lacul Terkhiin Tsagaan Nuur unde cerbii de mlaștină rătăcesc între iurte construite în stâncă de păstori nomazi.
Parcul Național Gobi Gurvansaikhan
Punctul în care stepa înzăpezită se prăbușește în marea de nisip a deșertului Gobi este un loc absolut minunat, unic pe pământ. Acest loc sălășluiește în adâncimile sudice ale Mongoliei și este înăbușit ca un amfiteatru de vârfurile garnisite cu gheață al munților. Este un loc neospitalier, foarte rece în care aproape nici un om nu îndrăznește să-și construiască o casă. Cei care vin aici sunt îmbrăcați cu haine de cașmir și rătăcesc cu corturile în spate. Călătorii care se aventurează în sălbăticia deșertului Gobi, vor putea admira minunile naturale precum dunele cântătoare Khongoryn Els și cheile dăltuite ale Yolyn Am. Așa că, dacă ajungi în Mongolia, neapărat trebuie să te urci pe cămilă și să explorezi locul.
