Meşterul popular Dumitru Pop Tincu, autorul a numeroase cruci din lemn însoţite de epitaf, majoritatea puse în Cimitirul Vesel din comuna Săpânţa, s-a stins din viaţă în urma unor probleme de sănătate, a anunţat, joi, Teofil Ivanciuc, susţinător al turismului rural din judeţul Maramureş.
„Azi ne-a părăsit, după o grea suferinţă, marele meşter Dumitru Pop Tincu din Săpânţa (25 august 1955-15 decembrie 2022), crucer, sculptor, pictor şi poet, Tezaur Uman Viu, Ambasador al Turismului Maramureşean, membru al Academiei Artelor Tradiţionale din România, cel mai cunoscut şi mediatizat creator popular maramureşean, cu nenumărate apariţii media începând de la New York Times la BBC, cu expoziţii de la Tel Aviv la Varşovia, cu lucrări din Tokyo până la Paris…Albastrul de Săpânţa este, acum, mai întunecat, mai trist (…) Rămas bun, maestre!” a scris Teofil Ivanciuc, într-o postare pe pagina sa de socializare.
De asemenea, cercetătorul Corina Isabella Csiszar, de la Centrul Culturii Tradiţionale Maramureş, a arătat că artistul a fost declarat Tezaur Uman Viu în anul 2021, deoarece era un veritabil purtător, creator şi păstrător de patrimoniu cultural imaterial.
„Cimitirul Vesel din Săpânţa, unul din locurile cele mai cunoscute în toată lumea care vorbesc despre tradiţia şi cultura românească, atrage an de an mii de turişti. Este singurul loc din lume în care moartea este luată în râs. Dumitru Pop Tincu a fost cel care a dus mai departe ceea ce a început acolo Stan Ioan Pătraş, iniţiatorul epitafurilor vesele de pe crucile din cimitir. Crucile din Cimitirul Vesel reprezintă valori care pot fi puse alături de oricare din marile creaţii şi capodopere, o mărturie a unui neam dăruit de Dumnezeu cu mult har, a unui neam cu adevărată vocaţie de creator”, a spus Corina Isabella Csiszar.
Conform acesteia, artistul popular din Săpânţa a păstrat tradiţia mentorului său, Stan Ioan Pătraş, sculptând crucile din lemn şi scriind epitafuri care sunt citite cu interes de majoritatea turiştilor care vizitează Cimitirul Vesel.
„Dumitru Pop Tincu a ţinut cu sfinţenie la buna păstrare a tradiţiei ancestrale, din care a făcut parte. El a continuat opera lui Stan Ioan Pătraş din 1977. Era doar un copil când i-a devenit ucenic artistului, iar când a murit Stan Ioan Pătraş, elevul de atunci avea doar 14 ani. În tot acest timp, a învăţat meşteşugul de la Stan Pătraş. Stan Pătraş pornea, iar Dumitru Pop Tincu continua lucrarea. Versurile, tot de la mentorul său le-a învăţat. Şi a fost numit continuatorul său. Stan Pătraş i-a descoperit potenţialul. În realizarea crucilor s-a inspirat din viaţa de zi cu zi a oamenilor, din trăirile şi experienţele lor. Ele reflectă practic întreaga viaţă a celor plecaţi la cele sfinte. Crucea e oglinda răposatului, toată viaţa lui e pe acea lucrare. Crucile care au făcut celebru satul Săpânţa sunt unice atât prin culoarea albastră în care sunt vopsite, cât mai ales pentru epitafurile, unele hazlii, care descriu viaţa defunctului. Toate sunt scrise folosind limbajul specific zonei. Dumitru Pop Tincu spunea că deşi în viaţa de zi cu zi nu a mai folosit acelaşi limbaj, el este păstrat cu stricteţe pe cruci, aşa cum a început iniţiatorul său”, a mai precizat cercetătorul Centrului Culturii Tradiţionale Maramureş.
Cimitirul Vesel din Săpânţa este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din judeţul Maramureş atât de români, dar şi de turiştii străini, scrie Agerpres. Din anul, i-a fost dedicat şi un festival cultural organizat aproape anual – „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”.
Foto: Wikimedia Commons
