Alegerile intermediare din America au intrat în faza lor finală, deja fiind închise secţiile de vot în majoritatea statelor. Primele proiecţii ale rezultatelor confirmă avantajul aşteptat al republicanilor la Camera Reprezentanţilor, în timp ce la Senat pare să se menţină egalitatea.
Astfel, până la acest moment, republicanii au câștigat trei locuri nete (deținute până acum de democrați) în Camera Reprezentanților, în condițiile în care mai sunt de declarat câștigătorii în 88 de curse din cele 435, potrivit estimărilor Edison Research.
Până în prezent, republicanii au obținut 185 de locuri în cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților, iar democrații au câștigat 162 de locuri.
Edison estimează că nu va exista niciun câștig sau pierdere netă de locuri în Senat pentru niciun partid, 27 din 35 de curse având câștigătorul deja anunțat.
Pe de altă parte, multe dintre cursele electorale sunt prea strânse ca să poată fi prognozat un câştigător. Aceste alegeri de la mijlocul mandatului prezidenţial, văzute adesea ca un referendum la adresa preşedintelui în funcţie, ar putea decide soarta viitoarei competiţii electorale pentru Casa Albă din 2024.
Proiecţiile Reuters arată că democraţii au 150 de locuri în Camera Reprezentanţilor, reuşind să câştige un mandat care anterior fusese al republicanilor, în timp ce republicanii au 183 de locuri, reuşind să „întoarcă” rezultatul în favoarea lor în 6 circumscripţii.
În ceea ce priveşte Senatul, situaţia a revenit la egalitate: câte 46 de locuri asigurate pentru fiecare partid.
Pentru majoritate în Cameră este nevoie de 218 mandate, iar în Senat de 51.
Candidatul republican JD Vance, susţinut de Donald Trump, a câştigat cursa pentru un loc care rămăsese vacant în Senat pentru statul Ohio, democraţii ratând astfel posibilitatea de a-şi mări majoritatea în camera superioară a Congresului.
Vance l-a învins pe candidatul democrat Tim Ryan.
La Cameră, ultimele proiecţii ale CNN arată că 173 de mandate sunt ale republicanilor, în timp ce democraţii au 121.
California găzduieşte însă mai multe curse electorale strânse pentru Camera Reprezentanţilor. Dinamica este cam aceeaşi şi în Washington, deşi republicanii au speranţe mari de a o detrona pe senatoarea democrată Patty Murray. Idaho este un bastion republican unde se aşteaptă puţine surprize, iar în Oregon, republicanii speră să preia fotoliul de guvernator. Rezultatele din Virginia indică însă o noapte mai bună decât se aşteptau pentru democraţi.
Rezultatele a două curse atent urmărite în Virginia indică faptul că democraţii sunt pe cale să-şi piardă majoritatea în Camera Reprezentanţilor, dar nu cu o marjă uriaşă.
Un democrat în vârstă de 25 de ani ar urma să devină primul reprezentant al Generaţiei Z ales în Congres, potrivit CBS News. Maxwell Alejandro Frost este pe cale să îl învingă pe republicanul Calvin Wimbish în cursa pentru Camera Reprezentanţilor şi va menţine în mâinile democraţilor circumscripţia pe care o reprezintă.
Frost, muzician, şofer Uber şi activist pentru controlul armelor, este unul dintre cei doi reprezentanţi ai Generaţiei Z care figurează pe buletinele de vot din 2022; cealaltă este republicana Karoline Leavitt din New Hampshire. Tinerii alegători au ieşit la vot în număr mare la alegerile parţiale din 2018, precum şi la alegerile prezidenţiale din 2020, dar un exit-poll arată că la alegerile din 8 noiembrie a crescut vârsta alegătorilor care au venit la vot.
Reprezentantul republican Markwayne Mullin din Oklahoma va câştiga alegerile speciale pentru Senatul SUA, proiectează CNN, devenind astfel primul american nativ care reprezintă Oklahoma în această cameră în aproape un secol. Mullin o va învinge pe candidata democrată Kendra Horn, o fostă membră a Congresului, în cursa pentru locul senatorului republican Jim Inhofe, care va demisiona în ianuarie.
Alegătorii din Florida îl vor realege pe senatorul republican Marco Rubio pentru un al treilea mandat, în ciuda faptului că a avut o campanie destul de discretă şi a beneficiat de mai puţine fonduri, în timp ce contracandidata sa democrată, Val Demings, o femeie de culoare, fostă şefă a poliţiei din Ohio, părea să aibă mai multe atuuri. În condiţiile în care statul s-a îndreptat în ultimii ani spre dreapta, Rubio s-a arătat apropiat de ideile fostului preşedinte Donald Trump, rivalul său de odinioară.
Victoria lui Rubio vine la şase ani după campania sa prezidenţială eşuată, care l-a adus într-un con de umbră. Acum, în calitate de senator senior al Floridei, el va redeveni probabil una dintre cele mai influente voci ale Partidului Republican în materie de politică externă, într-o perioadă de tensiuni crescânde în întreaga lume din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, a ascensiunii Chinei ca putere mondială şi a consecinţelor economice aduse de inflaţia generalizată, comentează CNN. Fiu al unor imigranţi cubanezi, Rubio a fost ales pentru prima dată în Senatul SUA în 2010, într-o cursă în trei împotriva democratului Kendrick Meek şi a guvernatorului de atunci Charlie Crist, care a candidat ca independent. Rubio a câştigat un nou mandat în 2016 în faţa democratului Patrick Murphy.
Şi tot în Florida mai există o victorie importantă pentru republicani. Guvernatorul Ron DeSantis, care s-a impus în timpul pandemiei ca unul dintre politicienii cu vederi extremiste, va câştiga un al doilea mandat la conducerea statului, estimează CNN, zădărnicind încercarea democratului Charlie Crist de a-şi recăpăta vechea funcţie. Donald Trump se teme că ar putea deveni un potenţial rival republican la nominalizarea pentru alegerile prezidenţiale din 2024.
Fosta purtătoare de cuvânt de la Casa Albă devine prima „fiică guvernator” în Arkansas.
De asemenea, republicana Sarah Huckabee Sanders, fosta purtătoare de cuvânt de la Casa Albă în timpul mandatului lui Donald Trump, a fost aleasă guvernator în Arkansas, devenind prima femeie din acest stat care ocupă această funcţie. Ea îi ia locul colegului republican Asa Hutchinson.
Sarah Huckabee Sanders este fiica fostului guvernator al statului Arkansas, Mike Huckabee, şi va deveni, de asemenea, prima fiică din istoria SUA care va ocupa funcţia de guvernator al aceluiaşi stat pe care tatăl ei l-a condus.
Huckabee Sanders l-a învins pe democratul Chris Jones, care este pastor, fost lider al unei organizaţii non-profit, dar care are o diplomă în inginerie nucleară la MIT.
În Ohio, guvernatorul republican Mike DeWine va câştiga un nou mandat, estimează CNN, şi o va învinge pe democrata Nan Whaley.
Senatorul Tim Scott, singurul republican de culoare din camera superioară a Congresului, îşi păstrează mandatul, învingându-şi contracandidata democrată, Krystle Matthews, în alegerile din Carolina de Sud – potrivit proiecţiei făcute de CNN.
Istoria arată că preşedinţii nou aleşi se confruntă aproape întotdeauna cu o reacţie negativă la alegerile de la mijlocul mandatului, doi ani mai târziu. De aceea, ei îşi pun principalele priorităţi legislative la începutul mandatului lor.
Dacă democraţii nu se descurcă atât de rău pe cât se tem unii, Joe Biden va primi un impuls într-un moment în care se gândeşte să candideze pentru realegere. Dacă republicanii obţin o victorie semnificativă, perspectivele sale prezidenţiale în 2024 vor fi puse sub semnul întrebării. Preşedintele Biden va împlini 80 de ani peste câteva săptămâni – este o ocazie de sărbătoare, dar şi o reamintire nedorită a propriilor sale responsabilităţi politice, scrie CNN.
Totuşi, perspectivele pentru preşedinte nu sunt chiar întunecate. Cei doi predecesori democraţi ai săi, Bill Clinton şi Barack Obama, au fost sancţionaţi usturător de alegători în alegerile de la mijlocul mandatului, dar şi-au revenit după aceea şi au fost realeşi cu uşurinţă doi ani mai târziu. Întrebarea este dacă Joe Biden mai are energia şi dexteritatea politică necesare pentru a face faţă unui Congres republican cu aleşi ultraconservatori.
În ceea ce-l priveşte pe fostul preşedinte Donald Trump, el a făcut din aceste alegeri un test de loialitate pentru republicani, unii dintre ei fiind nevoiţi să plătească, pentru a avea susţinerea lui, prin amplificarea afirmaţiilor false privind frauda electorală în 2020. Unii liderii republicani ar fi preferat ca Trump să rămână în totalitate în afara alegerilor, dar strategia fostului preşedinte pare să fie cu totul alta.
Trump a avut un rol esenţial în 2018, când s-a confruntat la rândul său cu alegerile de la mijlocul mandatului, în pierderea majorităţii republicane în Cameră şi Senat. Apoi, a pierdut alegerile prezidenţiale din 2020. Este posibil să aibă o mână proastă şi acum. Candidaţii pe care i-a susţinut în Pennsylvania, Georgia şi Ohio nu au o misiune uşoară, având curse electorale disputate cu rivalii democraţi.
Însă dacă republicanii se vor descurca bine marţi seara, Trump îşi va asuma meritele. Iar dacă nu se vor ridica la nivelul aşteptărilor, el nu va ezita să dea vina pe toţi ceilalţi sau să-şi continue tezele cu alegerile fraudate.
Oricum ar fi, fostul preşedinte pare deja decis să candideze din nou în 2024 – o campanie care ar putea întâmpina totuşi piedici, întrucât există riscul să fie pus sub acuzare în cazul documentelor clasificate găsite la reşedinţa sa personală sau pentru alte abuzuri ce i se reproşează după alegerile din 2020. O asemenea perspectivă depinde mult şi de noua configuraţie a Congresului.
O victorie republicană marţi, în special în Camera Reprezentanţilor, ar înseamna însă că la doi ani după ce a plecat de la Washington, „trumpismul” va fi din nou la putere.
Sursa: news.ro