Ruletă al azar personalizada

  1. Drip Casino No Deposit Bonus: S-ar putea să vă intereseze să știți că viteza de plată depinde de reglementările privind jocurile de noroc din țară.
  2. Cazinouri Live Romania - El a vrut întotdeauna să vină la Newfoundland pentru a vedea prietenul său Doc, care este acum retras și care trăiesc în Newfoundland.
  3. Jocuri Ca La Aparate Arcade Bomb: Toro se va muta de la tambur la tambur, oferindu-vă un respin pentru fiecare mișcare a tamburului.

Română spins gratuite pe bani

Online Cazinouri Care Acceptă Paysafecard
Bitcoin și alte criptomonede sunt descentralizate, iar tranzacțiile cu aceste monede au loc în rețeaua blockchain.
Jocuri Ca La Aparate Magic Idol
Aceasta este caracteristica care poate oferi un avantaj uimitor bonusului de rotiri gratuite.
Unele se bazează pe un anumit tip de joc de noroc, cum ar fi versiunile chinezești, Europene și Americane de poker, dar altele oferă jocuri de cărți, ruletă, baccarat, zaruri, poker, precum și sloturi video.

Descarca jocuri gratis pacanele 77777

Yoji Casino Bonus Fara Depunere
Site-ul este securizat cu criptare SSL și a fost dat sigiliul provably echitabil sau aprobarea cu tehnologia RNG fair jocuri de plată.
Betano Rotiri Gratuite 800
Unele site-uri de cazinou online permit doar anumite metode de depunere și retragere.
Jocuri Ca La Pacanele Cu Speciale Gratis

Medic: „Nu putem renunţa încă la sarea iodată. Sunt zone în România în care guşa endemică încă există”

Jurnalul Olteniei

Prof.dr. Răzvan Socolov, medic primar la Maternitatea „Elena Doamna” din Iaşi, susține că există încă mai multe beneficii decât riscuri pentru a menţine în alimentaţie sarea iodată, dar şi ideea că aceasta este mai degrabă o falsă temă, când în discuţie ar trebui adus consumul mult prea mare de sare în general, informează Ziarul de Iași.

Reacția vine în contextul discuţiilor din Parlamentul României legate de eliminarea iodului din sarea alimentară.

„Este bine că punem în discuţie importanţa iodului în alimentaţie. Ar fi util şi dacă s-ar face o campanie contra utilizării excesive a sării, ceea ce din păcate se întâmplă în preparate de tip fast-food, în conserve şi în alimente semi preparate. Sunt grupe de risc la care sarea iodată ar fi bine de menţinut, şi zone geografice în România în care guşa endemică încă există. Nu cred că există studii naţionale legate de toate elementele menţionate, şi sincer cred că în acest moment, pentru România, încă nu putem renunţa la sarea iodată”, a explicat medicul.

Sarea iodată este introdusă în alimentaţia generală din 1920, considerându-se că este un mijloc pentru a combate insuficienţa tiroidiană prin deficit de iod. Specialistul ieşean mai punctează faptul că, încă din argumentaţiile proiectelor de lege care stabilesc cantitatea de iod în sarea din comerţ, sarea iodată are un termen de expirare, dar doar prin pierderea efectului iodului din aceasta.

Consumată după termenul de expirare, aceasta nu este periculoasă şi sarea nu îşi pierde din proprietăţile sale. Iodul, în sine, nu aduce riscuri suplimentare pentru organism consumat alături de sare, ci cantităţile mari de sare duc la diferite complicaţii, de la hipertensiune, la obezitate şi suprasolicitarea renală.

Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a depus la Senat un proiect de lege privind interzicerea comercializării sării iodate, destinată consumului uman şi pentru hrana animalelor, susținând că aceasta ar fi toxică.

„În România, de peste 25 de ani, în alimentaţia oamenilor consumul de sare iodată are caracter obligatoriu. Doar concentraţia de iod a fluctuat de-a lungul acestei perioade, ca şi forma de folosire a iodului. În hrana animalelor s-a trecut de la caracterul obligatoriu al utilizării sării iodate, la caracterul opţional al acesteia. În industria alimentară fluctuaţia a fost mult mai profundă, în sensul că s-a trecut de la caracterul obligatoriu al utilizării sării neiodate, la caracterul obligatoriu al utilizării sării iodate, pentru ca, în prezent, utilizarea sării iodate să fie opţională”, se arată într-un comunicat al AUR transmis, vineri, Agerpres.

author avatar
Jurnalul Olteniei
Distribuie acest articol