Mii de inculpați ar putea scăpa de dosarele penale prin prescrierea faptelor, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie importată privind prescripția specială, în urma deciziei Curții Constituționale conform căreia prevederile articolului 155 din Codul Penal privind întreruperea cursului prescripției răspunderii penale sunt neconstituționale.
De la decizia din 2018 în care a fost declarată neconstituțională o sintagmă din articolul din Codul penal privind cursul prescripției răspunderii penale și până la o ordonanța de urgență adoptată de guvern în 30 mai 2022, prin care a fost modificat Codul penal, în niciun dosar nu poate fi întreruptă prescripția, a stabilit, în iunie, Curtea Constituțională, scrie hotnews.ro Parlamentul nu a făcut modificările legislative ca să pună Codul Penal în acord cu decizia Curții Constituționale, astfel că din 2018 nu au existat prevederi legale care să reglementeze întreruperea prescripției, aspect taxat prin decizia CCR din vara acestui an.
După decizia CCR, multe procese au fost suspendate, instanțele cerând ICCJ să lămurească dacă deciziile Curții Constituționale privind prescripţia retroactivează pe principiul legii penale celei mai favorabile.
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât marți că decizia CCR privind prescripţia se aplică retroactiv.
Decizia va afecta mii de dosare aflate pe rolul instanţelor sau la parchete – inculpaţii vor scăpa de condamnare sau acuzaţii, ca urmare a prescrierii faptelor.
Printre numele grele de inculpați care pot scăpa de condamnare sau de acuzaţii, în urma prescrierii faptelor, se numără Elena Udrea, Ioana Băsescu, Bogdan Olteanu sau Mihai Chirica, dar lista este mult mai lungă.
Există trei cazuri de condamnaţi definitiv care au fost eliberaţi din închisoare pe acelaşi motiv: faptele s-au prescris, notează Agerpres.
Bogdan Olteanu, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor şi fost viceguvernator al BNR, condamnat definitiv în august 2020, a fost eliberat recent din penitenciar, după ce a executat doi ani din pedeapsa de cinci ani primită în dosarul în care este acuzat că a primit de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu un milion de euro în schimbul numirii lui Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Deltei Dunării.
Vanessa Youness, iubita fostului şef al DGIPI Gelu Oltean, condamnată la trei ani de închisoare pentru că a luat mită un milion de euro, a fost eliberată din închisoare după doar cinci luni de detenţie.
Adrian Mititelu, patronul echipei de fotbal U Craiova 1948, a obţinut suspendarea executării unei pedepse de 3 ani închisoare pentru evaziune fiscală, el fiind eliberat din penitenciar.
Alte zeci de dosare aflate pe rolul instanţelor au fost suspendate de la judecată în aşteptarea deciziei Instanţei supreme privind prescrierea faptelor, acestea urmând cel mai probabil să se închidă:
Tudor Pendiuc, fost primar al municipiului Piteşti, are o condamnare în primă instanţă de 8 ani de închisoare într-un dosar în care a fost acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave. Dosarul se află în apel la Curtea de Apel Bucureşti.
Mihai Chirica, primarul din Iaşi, a fost trimis în judecată în ianuarie 2021 de DNA pentru abuz în serviciu cu privire la achiziţia de către municipalitate, prin leasing operaţional, a unor autoturisme Skoda, fapte săvârşite în anul 2013. Dosarul s-a plimbat pe la mai multe instanţe, în final ajungând la Judecătoria Bârlad.
Nelu Iordache are o condamnare de 12 ani şi jumătate închisoare primită la instanţa de fond pentru evaziune fiscală şi delapidare, într-un dosar în care este acuzat că a înregistrat în contabilitatea fostei companii de transport aerian Blue Air achiziţii fictive de materiale publicitare, prejudiciind statul român cu 2 milioane euro. Dosarul se află în faza de apel la Curtea de Apel Bucureşti.
Marin Anton, fost deputat PNL, a fost condamnat în septembrie 2021 la cinci ani închisoare, fiind acuzat că a primit în anul 2009, pe când era secretar de stat în Ministerul Transporturilor, o mită de 5,3 milioane euro de la reprezentantul unei companii italiene pentru acordarea unui contract de realizare a noului terminal de la Aeroportul Otopeni. Dosarul se află la Curtea de Apel Bucureşti pentru judecarea apelului.
De această prevedere ar mai putea beneficia şi fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, care are pe rolul instanţelor încă două dosare. Este vorba de dosarul privind finanţarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu din 2009, în care Udrea a primit o condamnare de opt ani închisoare, după ce a fost găsită vinovată pentru spălare de bani și instigare la luare de mită. Procesul se judecă în faza de apel la Instanţa supremă.
Elena Udrea mai este judecată la Curtea de Apel Bucureşti și în dosarul „Hidroelectrica”, în care este acuzată de trafic de influenţă şi spălare de bani, pentru că ar fi primit 5 milioane de dolari de la omul de afaceri Bogdan Buzăianu.
În dosarul „Hidroelectrica” ar trebui să se dispună încetarea procesului penal, la fel ca și în dosarul privind finanțarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu dacă se aplică deciziile CCR și hotărârea Instanței Supreme, deoarece toate faptele s-au presris, a explicat Silvia Uscov, avocata Elenei Udrea, pentru Hotnews.
În prezent, Elena Udrea se află în penitenciarul Târgşor, unde execută o pedeapsă de 6 ani primită în dosarul „Gala Bute”, în care a epuizat toate căile de atac.
În acest dosar, ea nu a invocat prescrierea faptelor.
De asemenea, în urma aplicării deciziei ICCJ, va scăpa și Ioana Băsescu, condamnată și ea în primă instanță în dosarul finanțării campaniei electorale din 2009 a tatălui său.
