Fără cozi în vămi şi control la frontiere. România e la un pas de a intra pe poarta Schengen. După multe discuţii, negocieri şi un deceniu de aşteptare, anunţul a fost făcut de cancelarul german Olaf Scholz – România îndeplineşte toate cerinţele pentru aderarea la spaţiul Schengen, alături de Bulgaria şi Croaţia.
Aderarea la Spațiul Schengen reprezintă, de fapt, aderarea la un grup al țărilor în care controalele la frontierele interne între statele membre au fost eliminate. Astfel, trecerea dintr-un stat în altul va semăna cu o călătorie în interiorul ţării. Asta va aduce avantaje pentru românii care vor să călătorească cu avionul, cu trenul, cu autocarul sau cu maşina personală. Pasagerii curselor aeriene nu vor mai aştepta pentru controlul paşapoartelor, scrie digi24.ro
Dacă România va intra în Schengen alături de Bulgaria (așa cum și-a propus încă de la început, când cele două țări și-au depus candidatura în tandem), vor disparea timpii de așteptare din punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria și Bulgaria, dar și cu Grecia, iar şoferii de TIR vor scăpa de cozile de la graniţă. Mărfurile vor circula liber, ceea ce înseamnă economie de timp şi de bani pentru operatorii economici.
Dezavantajul aderării României la spațiul Schengen îl reprezintă posibilitatea creşterii criminalităţii. Odată cu eliminarea controalelor la frontieră, ar putea creşte traficul de fiinţe umane, dar și numărul imigranților care vor încerca să intre în spaţiul Schengen prin România.
În prezent la spațiul Schengen au aderat 26 de țări.
Dintre acestea, patru nu fac parte din Uniunea Europeană: Norvegia, Islanda, Elveția și Lichtenstein. România a parcurs cu succes toate etapele premergătoare aderării. Însă decizia finală privind intrarea României în Schengen trebuie luată de Consiliul European, care îi reunește pe șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Cancelarul Germaniei și-a anunțat luni susținerea pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen. El a spus că cele trei țări îndeplinesc toate criteriile tehnice pentru aderare și a promis că „va lucra” pentru a le vedea membre cu drepturi depline, o declarație ce a fost imediat salutată la București de la cel mai înalt nivel. Și alți oficiali din UE și-au exprimat susținerea pentru aderarea României, iar Parlamentul European a votat în mai multe rânduri pentru acest lucru.
La vizita sa din iunie în România, președintele Franței, Emmanuel Macron spunea, de asemenea, că „Franța e alături de România” în ceea ce privește aderarea la spațiul Schengen.
România îndeplinește de mai mult de 10 ani criteriile tehnice de aderare la spațiul Schengen, însă aderarea ei a fost blocată de mai multe ori la nivel politic, în Consiliul European, chiar dacă Parlamentul European și Comisia Europeană au susținut România. Unii lideri din UE au invocat ani la rând problemele cu justiția și corupția pentru a bloca aderarea României la Schengen. Printre statele care s-au opus aderării României la Schengen s-au numărat, de-a lungul anilor, chiar Germania, Franța, dar și Olanda.
Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație a persoanelor care este formată din 26 de state membre, 22 din Uniunea Europeană și 4 din afara acesteia, iar ultimul stat care a aderat este Principatul Liechtenstein (19 decembrie 2011).
Pentru cetățenii UE, eliminarea controalelor la frontierele interne ale spațiului Schengen înseamnă o mai mare libertate de mișcare și o securitate sporită, prin adoptarea unor reguli comune ale statelor semnatare ale Convenției de punere in aplicare a Acordului Schengen:
– Eliminarea controalelor persoanelor la frontierele interne;
– Set comun de reguli care se aplică persoanelor care trec frontierele externe ale statelor membre UE;
– Armonizarea condițiilor de intrare și a normelor privind vizele și cooperarea consulară;
– Cooperarea consolidată în domeniul polițienesc;
– Cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și transfer ale executării hotărârilor penale;
– Crearea și dezvoltarea Sistemului de Informații Schengen.
Toate statele UE fac parte din Schengen, cu șase excepții: Irlanda și Marea Britanie, care au ales să nu devină membre și au propriul spațiu comun de călătorie, și Bulgaria, Croația, Cipru și România.
Patru țări din afara UE – Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein – au aderat, de asemenea, la spațiul Schengen.
Potrivit Parlamentului European, aproximativ 3,5 milioane de persoane traversează în fiecare zi o frontieră internă a UE. Libera circulație poate implica, în practică, drepturi diferite pentru diferite categorii de persoane, de la turiști la familii.
Toți cetățenii UE pot rămâne în alt stat membru ca turiști până la trei luni cu un pașaport sau un card de identitate valabil.
De asemenea, aceștia pot lucra și locui într-un alt stat membru cu dreptul de a fi tratați în același mod ca cetățenii țării respective. Antreprenorii beneficiază de libertatea de stabilire în statul pe care îl aleg, iar studenții au dreptul de a studia în orice stat membru.
