Rezerva de apă din România este în scădere, dar suficientă pentru cei care se alimentează centralizat din sursa de apă de suprafaţă, informează Administraţia Naţională „Apele Române”, într-un comunicat transmis marți. ANAR face apel la calm şi responsabilitate socială pentru folosirea raţională a resurselor de apă şi economisirea acestora și recomandă ca acolo unde este posibil să se recurgă la stocarea apei din surse alternative pentru activităţile casnice, astfel încât apa potabilă să ajungă la toată lumea.
La acest moment, la nivel naţional, sunt 274 de localităţi (din 18 judeţe) alimentate restricţionat din sursa de apă de suprafaţă, respectiv 384 din foraje/fântâni (din 13 judeţe).
„Chiar dacă rezerva (strategică) de apă din principalele 40 de lacuri de acumulare îşi menţine tendinţa de scădere până la sfârşitul lunii iulie, aceasta poate satisface necesarul de apă pentru toţi beneficiarii care se alimentează centralizat din sursa de suprafaţă. Administraţia Naţională „Apele Române” face în continuare apel la calm şi responsabilitate socială în direcţia folosirii raţionale a resurselor de apă şi pe cât posibil a economisirii acestora. Pentru activităţile casnice, vă recomandăm, acolo unde există posibilitatea, să apelaţi la folosirea/stocarea apei din surse alternative (inclusiv a celei de ploaie, când este posibil), astfel încât apa de băut (potabilă) să ajungă tuturor”, subliniază specialiştii.
Potrivit sursei citate, în continuare, fenomenul de secetă se manifestă în mod special în zona oraşelor mici şi a satelor din Moldova (cele mai afectate judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea) unde apa este asigurată fie din sursa de apă de suprafaţă, fie din subteran.
ANAR precizează că reţelele de alimentare cu apă aparţin operatorilor de apă-canal şi aceştia sunt cei care stabilesc restricţiile în alimentarea cu apă în funcţie de fiecare caz în parte. Restricţiile (raţionalizarea apei) sunt necesare, întrucât consumul de apă a crescut foarte mult şi este nevoie de un interval de timp necesar pentru reumplerea/ rezervoarelor de înmagazinarea apei pentru refacerea rezervelor, susţine sursa citată.
Conform datelor analizate, rezerva din lacuri este, în acest moment, în scădere cu 0,8%. Astfel, în principalele 40 de lacuri de acumulare (administrate de ANAR, respectiv Hidroelectrica), există, în prezent, disponibil un volum de apă de 3,27 miliarde de metri cubi de apă (comparativ cu 5 iulie când erau 3,45 miliarde de metri cubi de apă). De asemenea, coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri este de 75,40%, faţă de 82%, pe data de 5 iulie.
Estimările ANAR arată că, până la sfârşitul lunii iulie, în cele 40 de lacuri de acumulare cu rol important în alimentarea cu apă pentru populaţie, industrii şi producţia de energie electrică pentru Sistemul Energetic Naţional, se va reuşi menţinerea coeficientului de umplere de peste 70%.
În ceea ce priveşte prognoza debitelor de apă, acestea au valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi mai mici de 30%, mai mari (între 30-50%) pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Someşul Mare, Jiu, Prahova, pe cursul Mureşului, pe cursul superior al Trotuşului şi pe cursul inferior al Ialomiţei. Cele mai mari (între 50-80%) dintre valorile medii multianuale lunare se înregistrează pe cursul superior al Moldovei şi pe cursul superior şi mijlociu al Bistriţei. Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub cotele de atenţie.
Debitul Dunării la intrarea în ţară a fost în jurul valorii de 1.950 mc/s, sub media multianuală a lunii iulie, respectiv de 5.350 mc/s. Această valoare reprezintă 35% din media multianuală a lunii iulie. Debitul va fi staţionar pentru următoarele zile, apoi într-o uşoară scădere ajungând în data de 31 iulie în jurul valorii de 1.900 mc/s, conform prognozei emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA). Totodată, în aval de Porţile de Fier, debitele vor fi în scădere, scrie digi24.ro
În acest moment, pentru Centrala Nucleară (CNE) Cernavodă există o rezervă de nivel de circa 28 cm, suficientă pentru funcţionarea CNE până la prima treaptă de avertizare.
Raportul de monitorizare realizat de către specialiştii de la „Apele Române”, precum şi de la nivelul Administraţiilor Bazinale de Apă, relevă faptul că, la această oră, în ceea ce priveşte situaţia alimentărilor cu apă în regim centralizat (aparţinând operatorilor de apă-canal), 274 localităţi din judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Hunedoara, Ilfov, Argeş, Giurgiu, Dâmboviţa, Ialomiţa, Dolj, Gorj, Bihor şi Arad (18 judeţe) funcţionează în regim restricţionat. Cele mai multe localităţi sunt în judeţele din Moldova.
În plus, în privinţa sistemelor de alimentare cu apă centralizate care au ca sursă de alimentare din foraje sau drenuri, restricţiile sunt determinate de creşterea consumului de apă pentru irigaţii. Este vorba despre un procent de 20-30% din fântânile care prezintă fenomen de secare. Astfel, în 384 de localităţi din judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Hunedoara, Sălaj (13 judeţe) sunt fântâni secate parţial. Cele mai multe localităţi sunt în judeţele din Moldova unde autorităţile locale şi Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă iau măsuri deja de transportare a apei în vederea asigurării necesarului pentru oameni şi animale.
Din cele 80 de secţiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 23 secţiuni s-au înregistrat debite sub debitul necesar pentru satisfacerea cerinţelor sub aspect cantitativ, respectiv în bazinele hidrografice Someş-Tisa, Banat, Olt, Mureş, Crişuri şi în special în bazinele hidrografice Siret şi Prut. În afara secţiunilor de monitorizare a secetei, în secţiunile a 26 staţii hidrometrice din râuri sunt secate (Somes-Tisa, Crişuri, Siret, Prut).
Echipele ANAR asigură monitorizarea şi gestionarea eficientă a resurselor de apă, astfel încât acestea să poată satisface pe cât posibil cerinţele tuturor utilizatorilor în sistem centralizat. Instituţia sprijină şi autorităţile implicate în misiunile de transport a apei în zonele afectate de secetă şi asigură tot suportul în atenuarea efectelor generate de secetă.
