Peste 1,6 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica duminică, de sărbătoarea Floriilor.
Potrivit Direcţiei pentru evidenţa persoanelor şi administrarea bazelor de date, sunt 1.088.277 de femei şi 613.104 bărbaţi care poartă acest nume sau derivate ale lui.
Dintre prenumele feminine, cel mai întâlnit este Florentina – 134.483 de persoane poartă acest nume.
În rândul bărbaţilor, cel mai întâlnit este prenumele Florin – 344.779, dar şi Florian – 52.295.
Prenumele feminine întâlnite sunt: Anemona – 1.078; Angela – 58.097; Angelica – 28.367; Brânduşa/Brandusa – 1.167; Brîndusa/Brindusa – 5.172; Camelia – 74.072; Crina – 21.142; Crinela – 867; Crinuta/Crinuţa – 1.002; Crizantema – 294; Crăiţa – 306; Dalia – 3.943; Floarea – 62.401; Flora – 722; Florea – 50; Florentina – 134.483; Floriana – 4.926; Florica – 81.995; Floricela – 4; Floricica – 1.623; Florina – 83.098; Florinela – 3.121; Garofiţa/Garofita – 2.929; Gentiana/Genţiana – 456; Gherghina – 16.169; Hortensia – 733; Iasmina – 13.505; Iris – 7.529; Liliana – 100.584; Lăcrămioara/Lacramioara – 31.210; Malina/Mălina – 5.451; Margareta – 41.332; Micşunica/Micsunica – 563; Mărgărit – 2; Narcisa – 16.441; Ortansa – 2.367; Ortensia – 299; Panseluţa/Panseluta – 441; Romaniţa/Romanita – 520; Rosa – 554; Roza – 3.645: Steluţa/Steluta – 16.161; Trandafira – l.494; Veronica – 65.107; Violeta – 58.082; Viorela – 3.123; Viorica – 131.371; Zambila – 240; Zambilica – 39.
În rândul bărbaţilor, se pot întâlni prenume precum Bujor – 1326; Crin – 222; Crinu – 775; Florentin – 26.256; Florian – 52.295; Floricel – 876; Floricică/Floricica – 4; Florică/Florica – 2.658; Florin – 344.779; Florinel – 13.957; Ghiocel – 1.143; Iasmin – 831; Iris – 53; Lilian – 3.165; Malin/Mălin – 493; Micsunel/Micşunel – 95; Mugur – 996; Mugurel – 8.843; Mărgărit – 594; Narcis – 15.548; Trandafir – 1.992; Viorel 136.202; Zambilica/Zambilică – 1.
Duminica Floriilor marchează, an de an, intrarea Domnului în Ierusalim, pe un asin, întâmpinat cu flori, cu ramuri de măslin şi de finic de mii de oameni şi aclamat ca un adevărat împărat prin cuvintele: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine în numele Domnului!”.
„Iată astăzi Hristos intră triumfal în Ierusalim însoţit de mulţime de oameni cu ramuri de finic în mâini. Să-L întâmpinăm şi noi pe Hristos cu stâlpări de fapte bune. Hristos blesteamă smochinul fără roade care se usucă. Să ne temem şi noi, că suntem ca nişte pomi fără roade pe pământ, lipsiţi de multe bunătăţi duhovniceşti”, arată părintele Cleopa Ilie (Predică la Duminica Floriilor, Editura Mănăstirii Sihăstria, 1996; https://doxologia.ro)
În această zi, se ţine o Liturghie diferită de cea care se oficiază în celelalte duminici, iar credincioșii merg la biserică cu crenguțe de salcie. Acestea sunt binecuvântate de către preot în cadrul unui moment special, ținut înainte de Liturghie.
Salcia de Florii înlocuieşte, de fapt, ramurile de măslin şi finic, care nu se găsesc în România. Pe de altă parte, potrivit unei legende, salcia s-ar fi făcut punte peste un râu pentru Maica Domnului, ajutând-o să îşi continue drumul. Drept mulţumire, Fecioara Maria a dăruit sfinţenie salciei.
- În zilele noastre, creştinii adună crenguţe de salcie pe care le duc la biserică pentru a fi sfinţite de preoţi, apoi le aşază la icoane, ca să-i păzească pe toţi cei din casă de boli.
- Alţii respectă o altă tradiție de Florii: le prind la uşa de la intrare, să le protejeze locuinţa sau şi îşi încing mijlocul cu ele, fiind convinşi că astfel alungă durerile.
- În unele zone, crenguțele de salcie sunt puse înainte de culcare sub pernă de către fetele mari, existând credinţa că astfel vor deveni mai frumoase şi se vor mărita în acel an.
- În alte zone, după slujbă, ramurile de salcie sunt duse la cimitir și puse în pe morminte pentru a le aminti celor plecați dintre noi că urmează Paștele. Se mai pun la pomii fructiferi şi la vie, ca să rodească mai mult, sau la stupi, pentru a fi binecuvântate albinele.
- Cei care cultivă cânepă caută să rupă ramuri de salcie cât mai lungi, ca să le va crească înaltă cânepa.
- Un alt obicei este cel de a lega sălciile sfințite în jurul taliei pentru a le da vigoare și putere oamenilor pentru muncile câmpului.
Tradiții și superstiții
- În primul rând, dat fiind că de Florii e dezlegare la pește, acesta nu trebuie să-ți lipsească din meniul de sărbătoare.
- Nu te spăla pe cap, căci vei albi înainte de vreme.
- Dacă este neapărat necesar, folosește numai apă sfințită sau descântată.
- Tradiția spune că acela care se împărtăşeşte de Florii are mari şanse să i se împlinească orice dorinţă îşi va pune în gând, atunci când se apropie de preot.
- În Banat și Transilvania, fetele mari pun o oglindă şi-o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, acestea sunt luate şi pot fi folosite în descântece de dragoste şi de sănătate. Gospodinele coc plăcinte pe care le dau de pomană săracilor.
- Tradiția spune ca este bine ca în ziua de Florii să se aerisească hainele, să se primenească obiectele din casă, iar fetele să-şi scoată zestrea afară în soare, pentru a-şi atrage ursitul.
Începând cu seara de Duminica Floriilor, în toate bisericile din țară se fac slujbe speciale numite denii. Aceste slujbe au rolul de a ne aminti tuturor momentele din viața Mântuitorului, de la intrarea în Ierusalim până la Învierea Sa.
