În contextul sensibil al războiului din Ucraina, care expune dependenţa economiilor de combustibilii fosili, experţii ONU din domeniul climei – Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei (IPPC) – vor publica luni după-amiază o serie de scenarii în vederea limitării încălzirii globale şi a impactului deja devastator al acesteia, informează AFP.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat tranşant în ziua deschiderii discuţiilor celor 195 de state membre ale IPPC în urmă cu două săptămâni: dependenţa de petrol, cărbune şi gaz este o „nebunie”.
„Ne îndreptăm cu ochii închişi către catastrofa climatică” şi „dacă vom continua la fel, putem spune adio obiectivului de 1,5 grade Celsius. Cel de 2 grade Celsius ar putea fi de asemenea de neatins”, a insistat el, referindu-se la obiectivele Acordului de la Paris.
După mai mult de un secol şi jumătate de dezvoltare bazată pe combustibili fosili, planeta s-a încălzit în medie cu circa 1,1 grade Celsius în comparaţie cu epoca preindustrială, fenomen care a contribuit la sporirea caniculelor, secetei, furtunilor şi inundaţiilor devastatoare.
În prima parte a raportului său, publicată în august 2021, IPPC atrăgea atenţia asupra accelerării încălzirii globale, prezicând că pragul de +1,5 grade Celsius în comparaţie cu epoca preindustrială ar putea fi atins deja în jurul anului 2030.
A doua parte, publicată la sfârşitul lui februarie, conturează un tablou mai mult decât sumbru al efectelor trecute, prezente şi viitoare asupra populaţiei şi ecosistemelor, subliniind că întârzierea punerii în aplicare a măsurilor reduce şansele unui „viitor locuibil”.
Cea de-a treia parte se va concentra pe posibile strategii în scopul frânării încălzirii globale, precizând posibilităţile concrete pentru marile sectoare de activitate (energie, transport, industrie, agricultură) fără a uita de problemele de acceptabilitate socială şi locul unor tehnologii precum captarea şi stocarea dioxidului de carbon, transmite Agerpres.
„La câte noi catastrofe trebuie să mai fim martori, câte rapoarte ştiinţifice vor mai fi necesare pentru ca liderii politici să recunoască într-un final că energiile fosile sunt adevăraţii vinovaţi pentru suferinţa umană de pe întreaga planetă”, a avertizat Namrata Chowdhary, din cadrul organizaţie nonguvernamentale 350.org.
„Reduceri masive ale emisiilor sunt indispensabile pentru a evita cel mai grav scenariu”, a adăugat ea.
Sunt necesare transformări majore în toate sectoarele economice, subliniază experţii. Transformări care trebuie demarate imediat pentru a spera respectarea obiectivelor Acordului de la Paris.
„O nouă întârziere în acţiunea globală nu este o opţiune”, a insistat la deschiderea reuniunii preşedintele grupului de experți IPPC ai ONU, Hoesung Lee.
Aceste probleme vizează însăşi organizarea modurilor noastre de viaţă, de consum şi de producţie, asupra cărora cele 195 de state membre nu împărtăşesc aceeaşi viziune. Analizarea de către delegaţii, prin videoconferinţă, rând cu rând, cuvânt cu cuvânt, a „rezumatului pentru lideri”, un fel de variantă condensată a miilor de pagini din raportul ştiinţific, a fost finalizată cu o întârziere de 48 de ore, ceea ce a dus la întârzierea cu câteva ore a publicării raportului luni la ora 15:00 GMT în loc de 09:00 GMT.
Într-un context încă şi mai sensibil din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, unii militanţi se tem de o diluare a mesajului. „Criza climatică se accelerează, iar energiile fosile sunt cauza majoră. Un raport asupra scăderii emisiilor care nu ar sublinia această stare de fapt ar nega datele ştiinţifice care fundamentează rapoartele IPPC”, a precizat Nikki Reisch, din cadrul Center for International Environmental Law.
Deşi, potrivit ONU, angajamentele actuale ale statelor, dacă ar fi respectate, ar duce înspre o încălzire „catastrofală” de +2,7 grade Celsius, semnatarii Acordului de la Paris sunt chemaţi să-şi consolideze ambiţiile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până la conferinţa ONU pentru climă COP27, care va avea loc în Egipt în noiembrie.
Dar după un COP26 care s-a finalizat într-o notă de „optimism naiv”, potrivit lui Antonio Guterres, războiul din Ucraina ar putea să deraieze şi mai mult acţiunile din domeniul climei.
„Dacă liderii mondiali, publici sau privaţi, nu progresează în ceea ce priveşte punerea în aplicare a unor planuri clare privind schimbările climatice în următorii doi ani, planurile (vizând neutralitatea carbonului) pentru 2050 ar putea deveni irelevante”, a avertizat secretarul executiv al Convenţiei-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), Patricia Espinosa.
2021 a fost un avertisment
Anul 2021 a arătat foarte clar că lumea simte deja efecte fără precedent ale crizei climatice pentru care mulți nu sunt pregătiți, inclusiv evenimente de topire semnificative în regiunea arctică, inundații mortale, valuri de căldură fără precedent și secete istorice.
Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene a constatat că concentrațiile globale de gaze cu efect de seră – cauza principală a crizei climatice și a dezastrelor care se agravează – au continuat să crească.
„2021 a fost încă un an cu temperaturi extreme, cu cea mai călduroasă vară în Europa, valuri de căldură în Mediterană, ca să nu mai vorbim de temperaturile nemaiîntâlnit de ridicate din America de Nord”, a spus la începutul anului 2022 directorul Copernicus, Carlo Buontempo, adăugând că „aceste evoluții sunt un memento sumbru al necesității să ne schimbăm modul de viață, să facem pași decisivi și eficienți spre o societate sustenabilă și să luăm măsuri pentru reducerea emisiilor nete de carbon”.
În 2021, aproape fiecare colț al lumii a simțit efectele faptului că planeta se încălzește rapid. Cercetătorii de la Copernicus au indicat câteva regiuni care au înregistrat cele mai multe temperaturi peste medie în 2021:
- vestul SUA și Canada până la Groenlanda,
- zone mari din Africa centrală și de nord,
- Orientul Mijlociu.
Peste 90% dintre ţările lumii se vor confrunta cu temperaturi extreme din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră
Aproape fiecare ţară din lume ar putea avea parte de unul din doi ani deosebit de călduroşi începând din 2030, potrivit unui studiu publicat la începutul lunii ianuarie în jurnalul Communications Earth and Environment. Cercetarea scoate în evidenţă responsabilitatea majoră pe care o au emisiile de gaze cu efect de seră de la principalii poluatori ai lumii.
92% dintre cele 165 de ţări studiate se preconizează că vor înregistra o dată la doi ani temperaturi extrem de ridicate. Aceşti ani sunt definiţi prin atingerea nivelului record aşteptat o dată la o sută de ani în epoca preindustrială, înainte de creşterea exponenţială a emisiilor rezultate din activitatea umană, responsabile de schimbările climatice.
O concluzie „care subliniază urgenţa şi demonstrează că ne îndreptăm către o lume mult mai caldă pentru toată lumea”, a declarat Alexander Nauels, de la organizaţia neguvernamentală Climate Analytics, coautor al studiului.
