Un grup de lucru creat de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), la care s-a alăturat și Guvernul României, împreună cu CNA și mai multe ONG-uri, pregătește o platformă informatică, ce va scana presa online, dar și bloguri și rețele sociale, pentru a găsi “fake news”, surse de dezinformare și propagandă în contextul conflictului din Ucraina, scrie profit.ro.
Potrivit propunerilor transmise, prima dintre combinațiile de cuvinte care vor aprinde becuri roșii de posibilă dezinformare și propaganda rusă în algoritmii platformei este cea care ar asocia, în același text, Guvernul, premierul Nicolae Ciucă sau președintele Iohannis cu un context de “corupție” ori “incompetență”, având ca marker de dezinformare expresii precum “mizerie” sau “furtișag”.
Pentru presa de investigație, spre exemplu, orice articol care ar semnala acte de corupție, incompetență sau alte deficiențe în Executiv l-ar face pe autor suspect de a fi agent al propagandei ruse în algoritmii platformei. La fel, orice postare similară pe bloguri sau pe rețele sociale.
Comunicatorii guvernului consideră că, în actualul context, narativul „Palierul de decizie de la București este corupt” este un narativ al dezinformării și propagandei. O generalizare ce trece de preocuparea firească a autorităților de a găsi instrumente care să permită reacții rapide la informații false, într-un context militar și politic extrem de tensionat.
Distingerea informațiilor false și propagandei poate fi problematică și în cazul “markerilor” propuși la alte “narative de dezinformare” ce vor fi scanate de platforma guvernului în mediul online, pentru a fi contracarate. “Lipsa consensului”, „tradiții”, „spiritualitate”, „extindere” sunt, în percepția comunicatorilor guvernamentali, “markeri ai dezinformării”, termeni „încărcați”, specifici discursului de dezinformare”, dacă sunt asociați, după caz, unor “subiecți” precum NATO, România, Bruxelles, Ursula, Stoltenberg, Geoană, și alții.
Platforma, care are mai multe module, scanează mediul online (mainstream media, blog-uri, social media etc.), identifică și extrage – pe narativele stabilite – inclusiv folosind cuvintele cheie și grupuri de cuvinte cheie – elementele solicitate, într-o serie de formate: de la text scris, la statistici și elemente de interpretare, din care pot fi extrase trenduri, tendințe si potențiale direcții de acțiune ale agenților (agenții, actori etc.) care pot genera “fake news” și elemente specifice propagandei.”
