Rata de reproducere, un indicator pentru evaluarea situației epidemiologice, a început să crească din nou în România și se apropie de 1, după ce în valul 3 al pandemiei din România ajunsese la niște cote enorme. În prezent rata de reproducere este de 0,98, dar scăzuse foarte mult și acum este din nou în creștere, apropiindu-se de 1.
O rată de reproducere 1 este punctul în care se accelerează transmiterea. Dacă avem o transmitere subunitară, în cifre absolute, sunt mai degrabă focare locale, punctuale, în diverse localități, unde mai apar cazuri și se transmit acolo unde oamenii nu sunt vaccinați, nu se protejează prin măsurile pe care le cunoaștem deja. Când se depășește valoarea 1, practic se accelerează transmiterea și putem să ne așteptăm la o creștere a numărului de cazuri diagnosticate pozitiv, a explicat la Digi24 Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.
În Marea Britanie, de pildă, țară care înregistrează o creștere accelerată a numărului de cazuri noi, comparabile cu nivelul din ianuarie, rata de reproducere a ajuns la 1,21.
Trebuie să ținem cont și de variantele de virus care se transmit și care sunt caracteristicile lor. În Anglia, predominantă începe să fie varianta Delta, care este mult mai contagioasă. În România, avem până acum diagnosticate 89 de cazuri, e adevărat că avem capacități reduse de secvențiere, dar trebuie să le amplificăm mult mai mult pentru a atinge cota europeană de secvențiere.
În aceste condiții, dacă rata de vaccinare nu crește în România – timpul „ferestrei de oportunitate” până la apariția unui val 4 și în România fiind destul de scurt – am putea ajunge în septembrie – octombrie din nou în situația în care să avem parte de restricții? a fost întrebat secretarul de stat Andrei Baciu, la Digi24.
„Chiar și atunci când avem un procent important de populație vaccinată, poate să crească numărul de cazuri noi, așa cum vedem în cazul Angliei, însă nu se pune presiune nici pe sistemul de sănătate în felul care s-a pus înainte de apariția vaccinului și nici pe societate per ansamblu. Aici pui măsuri, aici intervii, în faza pre-spital, cu măsuri, cu restricții – atunci când faza de spital tinde să ajungă la un punct în care nu mai poate să facă față și atunci trebuie să oprești. Principiul cumva rămâne același: dacă nu mai poți să gestionezi faza de spital, trebuie să acționezi în faza pre-spital, cu restricții, care să rupă lanțul de transmitere virală, care să scadă forțat numărul de noi cazuri”, a explicat secretarul de stat.
Potrivit acestuia, în valul 4 al pandemiei, în condițiile în care există și vaccinul anti-COVID, restricțiile cel mai probabil nu vor mai fi luate la nivel național, ci se vor aplica local, acolo unde este cazul.
„Nu cred că se pune problema de așa ceva (ca restricțiile să rămână pe masa guvernanților – n.r.). La nivel teoretic acum știm ce funcționează: funcționează vaccinul, funcționează măsurile pe care le avem – care și acestea vedem că avem aceste borne în care sunt diferite, în funcție de procentul de persoane infectate în fiecare localitate. Aici funcționează – și e ceea ce am văzut că a funcționat în ultimele luni – adaptarea acestor măsuri la nivel local, pentru că măsurile cu caracter general la nivel național (nu se mai justifică – n.r.), atât timp cât ai o diversitate atât de mare: București, unde ai aproape 56 la sută populație vaccinată versus Covasna, Suceava, unde ai un procent foarte mic de populație vaccinată, unde ai un risc invers proporțional, mult mai mare, de a avea un fenomen epidemiologic, fie el și local, și atunci măsura trebuie să fie adaptată acolo, nu unei mari metropole”, a declarat Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății.
