Makerspace este unul dintre cele trei ateliere pe care Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” le propune elevilor de gimnaziu în cadrul proiectului „Fun in Summer”.
Iniţial, atelierul fusese proiectat să se desfăşoare în mediul fizic, prin interacţiuni directe între coordonatori şi participanţi. Însă în condiţiile actuale, din motive obiective, legate de pandemia de COVID-19, atelierul se desfăşoară în mediul online.
Săptămânal, în intervalul 6 iulie-24 august, de fiecare dată marţea, bibliotecara Carmen Tică stimulează şi cultivă disponibilitatea copiilor pentru creaţie şi inovaţie. La fiecare întâlnire, promovează avantajele flexibilităţii cognitive, încurajându-i pe participanţi să manifeste deschidere către dialog şi colaborare.
Makerspace reuneşte activităţi practice creative în care elevii învaţă prin descoperire şi realizează că inovaţia este un proces dinamic ce poate fi optimizat prin colaborarea şi creativitatea tuturor celor implicaţi. Atelierul este fundamentat pe pilonii educaţiei STEAM (ştiinţă, tehnologie, inginerie, artă, matematică).
Nu e de mirare că obiective precum înţelegerea arhitecturii creierului uman, familiarizarea cu instrumentele internetului, în vederea utilizării acestora în procesul de învăţare, şi împărtăşirea cu generozitate a cunoştinţelor dobândite reprezintă ţinte realizabile ale atelierului.
După doar două cursuri desfăşurate până în prezent, copiii par să recepteze favorabil informaţiile primite şi exerciţiile realizate. Câtă vreme conştientizează că achiziţiile mentale dobândite îi ajută să fie mai sociabili, mai atenţi la nevoile celorlalţi, respectiv mai eficienţi în procesul de învăţare, elevii se implică în diferite activităţi şi dau frâu liber creativităţii şi inovării.
În pregătirea fiecărei întâlniri, Carmen Tică este ajutată de Clara-Iulia Negrilă, Ştefan Nicolae, Amalia Bărbulescu, Denisa-Lenuţa Triculescu şi Teodora Cristina Penoiu – studenţi ai Facultăţii de Matematică-Informatică din Craiova.din
„Acest proiect este o provocare, spune Carmen Tică, prin faptul ca este o premieră, dar şi pentru că multe dintre informaţiile transmise copiilor cu ajutorul studenţilor voluntari, sunt noutăţi chiar şi pentru mine”. Procesul de dezvoltare se face în ambele sensuri. De la coordonatori spre copii şi invers. „Pe toţi trebuie să ne preocupe generaţia de mâine. Cu toţii putem să contribuim cu responsabilitate la formarea ei”, mai spune Carmen Tică.
*
În SUA, există încă din a doua jumătate a secolului XX o adevărată mişcare numită Maker (făuritor), care porneşte de la ideea că omul, prin puterea sa imaginativă şi de creaţie, îşi făureşte lumea în care trăieşte.
Mişcarea Maker a condus la dezvoltarea spaţiilor makers în şcoli, universităţi, muzee şi în biblioteci. Un spaţiu Maker este un centru de activităţi practice de inovare şi de creaţie în care utilizatorii învaţă prin descoperire şi realizează că inovaţia este un proces dinamic ce poate fi optimizat prin colaborarea şi creativitatea tuturor participanţilor. Începând din 2005, au fost organizate acest gen de spaţii în bibliotecile publice. În acest fel, în cel mai potrivit mod, au fost puse în relaţie cărţile şi celelalte resurse informative ale bibliotecii cu puterea de creaţie, de inovare şi cu entuziasmul „făuritorilor”.
Aceste spaţii promovează educaţia STEAM (ştiinţă, tehnologie, inginerie, artă, matematică). În măsura în care sunt alocate fonduri pentru tehnologie, sunt provocate idei noi şi tinerii se bucură de platforme de învăţare a abilităţilor secolului XXI în fabricarea şi folosirea noilor tehnologii. Principalele obiective ale unui spaţiu Maker sunt: susţinerea inovaţiei şi a antreprenoriatului, educaţia STEAM, promovarea gândirii critice şi abilitarea publicului defavorizat în folosirea noilor tehnologii, în rezolvarea de probleme şi identificarea/aplicarea de soluţii optime.
