Medicul Brânduşa Mitoiu, medic primar de recuperare medicală la Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie a explicat că de la începutul acestui an au început să vină la institut pentru recuperare tot mai mulţi pacienţi cu sechele neurologice post-Covid. Specialistul spune că o parte dintre pacienţii care ajung aici au deficit locomotor sever şi că recuperarea lor poate dura şi câteva săpătămâni. Medicul spune că a observat în cazul celor pe care îi tratează şi o stare de oboseală accentuată, dar şi un sindrom inflamator crescut, chiar pe o perioadă de câteva luni, fapt care le îngreunează activităţile zilnice.
“Ei au început să vină încă de anul trecut, sigur că într-o proporţie din ce în ce mai crescătoare, numărul lor a crescut semnificativ la începutul acestui an. Prin ianuarie probabil că şi colegii noştri din celelalte spitale unde ei au fost trataţi pentru boala de fond şi problemele asociate au îndrăznit să trimită mai mulţi către noi. Majoritatea pacienţilor au probleme neurologice, periferice sau cele legate de zona centrală, care includ tulburări de mers, probleme de locomoţie în general, asociate sau nu unor sechele respiratorii după boala covid. Vin pacienţi care au tulburare a controlului motor, deci cu un deficit motor, în special pe membrele inferioare, uneori şi pe cele superioare, deci tetra sau parapareză, care poate varia ca intensitate. Am avut şi pacienţi cu un deficit mai uşor şi alţii cu un deficit aproape complet al controlului motor şi atunci programul de recuperare s-a adresat specific, fiecăruia în parte”, a declarat pentru News.ro dr. Brânduşa Mitoiu.
Potrivit medicului, recuperarea este una de durată, iar acţiuni normale precum mersul pot fi recăpătate spre finalul programului de recuperare. Medicii de aici au observat în cazul unora dintre pacienţi oboseala accentuată şi sindromul inflamator post-COVID, care a persistat o perioadă mai lungă de timp. Pentru fiecare caz în parte, recuperarea este personalizată şi făcută sub atenta supraveghere a unui kinetoterapeut.
“La noi ajung cei care au tulburări importante, ceilalţi s-au rezumat la a face un program de recuperare ghidat de un kinetoterapeut, sub îndrumarea unui medic la domiciliu, pentru că probabil aşa îşi doreau şi ei, şi familia după o perioadă lungă în care au stat internaţi în spital. Recuperarea celor care au deficit locomotor sever durează câteva săptămâni, în zona de reacomodare cu gesturile mari, pentru a putea realiza transferurile în pat, la marginea patului, apoi ridicarea în ortostatism ( n.red în picioare), şi desigur mersul şi gesturile mai specifice sunt recuperate mai spre final. Ce am ai constatat la câţiva dintre pacienţii după COVID, chiar dacă nu au avut nişte manifestări neurologice importante, au avut totuşi o astenie, o oboseală marcată, cu un sindrom inflamator destul de mare şi rămas crescut pe o perioadă de câteva luni, care le-a influenţat posibilitatea de a-şi recupera activităţile zilnice. Persoane care înainte erau sănătoase sau aveau comorbidităţi care erau tratate prin medicul de familie sau medicii specialişti din teritoriu şi îşi duceau o viaţă obişnuită, acum au avut nevoie de sprijin din partea unei echipe de recuperare pentru a se recupera din punct de vedere functional”, a afirmat dr. Mitoiu.
Recuperarea începe cu un set de analize arată stadiul sindromului inflamator, dar şi alţi indicatori, iar apoi programul conţine o parte activă de început şi una de antrenamente pe grupele musculare afectate.
“În primul rând este consultat de un medic de recuperare care va alege un set de analize de început, de probe biologice pentru a vedea cum stă din punct de vedere al sindromului inflamator, al hemoleucogramei, al sângelui, şi al celorlalte constante, apoi, în funcţie de acestea, va permite pacientului, dacă totul este într-un relativ echilibru, să înceapă programul de recuperare, care cuprinde o parte activă, adică un program de kinetoterapie în care pacientul învaţă din nou cum să facă transferurile, cum să se ridice la marginea patului, face exerciţii pentru un antrenament blând la efort, un antrenament muscular şi pe trenul superior, adică pe trunchi şi pe membrele superioare, şi pe trenul inferior, adică pe picioare. Apoi, pe măsură ce el reuşeşte să facă toate acestea, ajunge în sala de kinetoterapie unde, cu ajutorul kinetoterapeutului, cu ajutorul diferitelor aparate face antrenament pentru grupe musculare specifice şi global, pentru membrele superioare, pentru membrele superioare pentru a câştiga forţă şi mobilitate articulară, şi încet încet se ridică în ortostatism şi face primii paşi. De obicei, cu ajutorul unor dispozitive de tip cadru, baston, cârje, în funcţie de ce are nevoie fiecare şi cu ajutor, susţinere sau supraveghere din partea kinetoterapeutului. Acesta este planul de terapie care răspunde afecţiunilor neurologice”, a detaliat pentru News.ro specialistul în recuperare medicală.
Internarea prelungă a pacienţilor în ATI sau în alte secţii pentru îngrijirea medicală pentru boala COVID are un rol major în gradul de mobilitate al pacienţilor.
”Ei au un sindrom de decondiţionare care este normal, oricare dintre noi facem mai greu diferite activităţi dacă stăm la pat câteva luni. Unii pacienţi sunt în vârstă, au comorbidităţi, iar acestea joacă un rol important în zona funcţională. Încercăm să ajutăm pacienţii cât de repede posibil”, mai spune medicul.
“Majoritatea pacienţilor vin prin medicul de familie, aşa află, dar am primit şi solicitări de la medicii specialişti din alte spitale. La noi au venit mai mult cei care au deficit motor, ei sunt pe primul loc ca adresabilitate, cei cu probleme respiratorii au ajuns mai mult în zonele de pneumologie, de recuperare respiratorie. Afectarea motorie apare în cursul infecţiei cu COVID în fază importantă, atunci poate apărea şi deficitul motor, care se agravează de la un moment la altul, dar pacientul bineînţeles că mai rămâne pe zona de terapie intensivă sau zona de îngrijire până când scapă de riscul decesului. Sunt pacienţi care au avut traheostome, care au fost sedaţi, ca să poată supravieţui bolii, şi, după ce se consideră că nu mai există riscul să degenereze boala, abia atunci sunt redirecţionaţi către recuperare. Noi îi aşteptăm pe pacienţi, cu cerere pentru programare prin medicul de familie, prin medicul specialist la care au fost în tratament sau pur şi simplu dacă constată la domiciliu că au încă probleme, cineva din familie se poate adresa medicului de familie cu rugămintea de a ne contacta şi de a-i da un bilet de trimitere pentru recuperare. O să încercăm să acordăm o consultaţie şi o programare pentru tratament cât mai rapidă. În toate cazurile de pacienţi care au ajuns aici imobilizaţi, evoluţia a fost de durată, după ce stăteau mult prin alte spitale, unii îşi pierdeau răbdarea, curajul, dar încercăm în continuare să-i încurajăm pe toţi şi să le spunem că recuperarea va veni, dar cu paşi mici, ca în orice manifestări neurologice ale unor boli. Aici vin cazuri grave şi din ţară, cu care s-au luptat şi alţi colegi mult, nu numai post COVID, în general”, a explicat specialistul, într-un interviu acordat News.ro.
