Ies la iveală problemele cu care se confruntă profesorii în predarea online din timpul pandemiei! Un studiu realizat de Federația Sindicatelor din Educație Spiru Haret, la care au participat 8.500 de profesori, scoate la suprafață toate hibele sistemului. De la cheltuielile pe care le-au făcut din propriul buzunar, până la nevoia lor de a învăța cum să predea online. În plus, 46% dintre cadrele didactice spun că autoritățile locale nu au ajutat școlile cu măști sau materiale igienico-sanitare.
Aproape 40% dintre profesorii români au trebuit să își cumpere laptop sau tabletă. 30% dintre ei au cheltuit în jur de 1.000 de lei sau mai mult pentru a putea preda online. Pe lângă echipamente, au mai cheltuit pe măști, dezinfectanți, imprimante și cartușe pentru copiatoare. Sunt parte din rezultatele studiului realizat de Federația Sindicatelor din Educație (FSE) Spiru Haret. În plus, peste 66% dintre profesori spun că ar avea nevoie de cursuri de perfecționare pentru a putea preda online. Unde mai pui că aproape jumătate dintre aceștia au spus că nu au urmat un curs de formare în ultimii cinci ani.
În gestionarea pandemiei, autoritățile locale au fost cele care au avut cea mai mare responsabilitate, însă peste 46% dintre dascăli susțin că autoritățile locale nu au venit în ajutorul școlilor cu materiale igienico-sanitare sau măști de protecție. Profesorilor le-ar putea deconta școlile măștile pe care le-au cumpărat din august și până azi. Există însă și exemple de bună practică, școli care au cumpărat laptopuri și tablete pentru cadrele didactice și au montat echipamente pentru predarea în sistem hibrid și online.
Și chiar dacă școlile ar putea să asigure toate cele necesare, mai bine de un sfert dintre profesori spun că nu se simt pregătiți pentru a trece la școala online. Însă, în realitate, peste 60% dintre școli nu au putut să le asigure profesorilor un dispozitiv ca ei să poată preda în sistem hibrid. 20% dintre respondenți nu au acces la dispozitive pentru predarea online nici măcar în cadrul unităților de învățământ, în cazul că ar dori să predea de la școală. Adică să existe un laptop în clasă de pe care să transmită lecția elevilor care stau acasă.
În ceea ce privește predarea în scenariul hibrid, cele mai multe probleme le-au întâmpinat cu viteza internetului la elevi acasă și probleme tehnice la echipamentele folosite. ”O altă problemă evidențiată de mai multe cadre didactice este absența elevilor și lipsa lor de interes, cu toate că dispun de echipamente performante. Sunt și cazuri în care elevii dau link-ul de conectare persoanelor străine, care intră pe platformă sau fac capturi și le pun pe diverse site-uri de socializare, fără a avea permisiunea cadrelor didactice”, se mai arată în cercetarea FSE.
Dintre respondenți, 39% predau în municipii reședință de județ, 31% la țară și 30% în alte orașe. 40% dintre cei care au răspuns la chestionar predau exclusiv online și doar un sfert în scenariul verde, cu toți copiii la școală.
