Funcționarea Secției speciale pentru anchetarea magistraților a confirmat temerile exprimate atât în România, cât și în exterior că ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică, se arată în raportul MCV, dat marți publicității. De asemenea, susțin experții Comisiei Europene, au existat mai multe situații în care Secția specială a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa, informează hotnews.ro
Un caz concret menționat este cel al fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi cărei i s-a deschis dosar penal când candida pentru șefia parchetului european.
„Un exemplu elocvent îl constituie deschiderea unui dosar penal împotriva fostei procuroare-șef a DNA, care candida și pentru funcția de procuror european. Faptul că momentul deschiderii dosarului penal a coincis cu data convocării la audierile pentru funcția respectivă a părut să indice intenția de a împiedica această candidatură, iar o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție a calificat drept ilegale măsurile preventive aplicate”, se arată în raportul tehnic.
Un alt exemplu este cel al deciziei Secției speciale de a deschide un dosar penal fostului prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, Frans Timermans, deși secția nu avea competență. Ancheta îl viza și pe procurorul general de la acea dată, Augustin Lazăr.
„Secția specială a inițiat o anchetă penală împotriva mai multor membri ai Comisiei și ai personalului acesteia în urma unei plângeri din 30 ianuarie 2019 prin care aceștia erau acuzați de abuz în serviciu, comunicarea unor informații false și înființarea unui grup infracțional organizat în legătură cu întocmirea raportului MCV din noiembrie 2018. Ancheta respectivă îl viza și pe procurorul general în exercițiu. Comisia reamintește faptul că, în temeiul Protocolului privind privilegiile și imunitățile, atașat la tratate, membrii Comisiei și ai personalului acesteia beneficiază de imunitate juridică pentru actele îndeplinite în calitatea lor oficială, pe teritoriul oricărui stat membru. În pofida lipsei de competență a autorităților române în această privință, Secția specială a înregistrat cazul la 11 februarie și l-a închis abia la 27 martie, invocând lipsa de probe”, se arată în raportul MCV.
De asemenea, Comisia critică acțiunile Secției speciale care a inițiat anchete împotriva judecătorilor și a procurorilor care s-au opus modificărilor actuale ale sistemului judiciar, precum și modificările bruște ale abordării adoptate în cauzele aflate pe rolul instanțelor, de exemplu retragerea căilor de atac introduse anterior de DNA în dosarele de corupție la nivel înalt.
„Numirile în funcțiile de conducere din Secția specială au stârnit, la rândul lor, polemici. Pe fondul acestora, numeroase voci din România au cerut desființarea Secției speciale”, se arată în raportul MCV.
