NEDELCEA, Tudor (23.III.1945, Valea Ursului – Tâmna, jud. Mehedinţi), critic şi istoric literar, prozator, jurnalist, editor. Este fiul Elenei (n. Tupan) şi al lui Iancu Nedelcea, grefier, agricultori. Învaţă mai întâi în satul natal (1952-1959), frecventează cursurile Liceului „Traian” din Drobeta Tr. Severin (1959-1963), iar la Bucureşti face studii de biblioteconomie în cadrul Institutului Pedagogic Bucureşti (1964-1967), apoi urmează Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii (1967-1971), unde îşi susţine, în 1983, teza de doctorat „Geneza ideilor social-politice şi filosofice în literatura română veche” (la Dan Simonescu). Lucrează la Biblioteca judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova (1969-1970), apoi arhivist la Arhivele Statului din Craiova (1970-1972), lector la Direcţia Generală a Presei şi Tipăriturilor (1972-1974), director la Biblioteca „Aman” (1974-1985), bibliotecar la aceeaşi instituţie (1985-1988), redactor şi redactor şef la Editura „Scrisul Românesc” (1988-1997), cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetători Socio-Umane Craiova al Academiei Române (din 1999). În paralel, a fost cadru universitar (1996-1999), a înfiinţat Fundaţia „Scrisul Românesc”, este vicepreşedintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, consilier în Consiliul Naţional Bisericesc (1990-2008), membru al Centrului Academic Internaţional „M. Eminescu” de la Chişinău, preşedinte al Centrului de Studii şi Cercetări pentru Comunităţile de Români din Balcani. La Craiova a organizat Zilele „Marin Sorescu” şi Festivalul Internaţional „Adrian Păunescu”, Zilele Basarabiei şi Bucovinei, sărbătorirea internaţională a lui Grigore Vieru, simpozionul internaţional „Latinitate şi românitate în UE” (patru ediţii, publicate în volume). Ca preşedinte al Fundaţiei „Scrisul Românesc” a dezvelit peste 80 plăci memoriale, a construit Aleea Personalităţilor Oltene, a editat în colecţia „Români uitaţi” cărţi donate gratuit românilor din afara graniţelor ţării etc. Este membru în redacţia revistelor „Viaţa Basarabiei” (Chişinău) şi „Lumina” (Serbia). La Chişinău, a participat deseori la „Ziua Limbii Române”, Congresul Mondial al Eminescologilor, la Zilele „Eminescu”, publică în „Literatura şi Arta”, Buletinul „Eminescu”, „Viaţa Basarabiei”. A primit numeroase premii şi distincţii de la revista „Literatura şi arta”, Uniunea Scriitorilor din Moldova, Premiul naţional „Marin Sorescu” al Academiei Române, Ordinul Ziariştilor, cls. I, „Crucea Patriarhală”, Medalia „Eminescu” cu brevet acordată de Preşedenţia R. Moldova, Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, Congresul Spiritualităţii Româneşti, Societatea literar-artistică „Tibiscus” şi „Lumina” (Serbia), Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria (AVE), Centrul Academic Internaţional „Eminescu” (Chişinău), Festivalul internaţional de literatură (Drobeta-Tr. Severin), Fundaţia Europeană „Eminescu” (Craiova), premiul naţional „Perpessicius” al Muzeului Literaturii Române pe 2014, premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române în 2015, premiul de excelenţă pe 2014 al Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor din România, Diploma omagială „Sf. Ioan Gură de Aur” a Patriarhiei Ortodoxe Române (28 decembrie 2015), premiul „Pamfil Şeicaru”(2015), premiul revistei „Lumina” (Serbia, 2012) etc. Este cetăţean de onoare al Craiovei şi com. Dumbrăveni (jud. Suceava). A debutat la „Ramuri” (1970) şi a colaborat la „România literară”, „Luceafărul”, „Literatorul”, „Cronica”, „Flacăra”, „Contemporanul”, „Meridian”, „Lamura”, „Viaţa Basarabiei”, „Caiete critice”, „Literatura şi arta”, „Noua revistă Română”, „Adevărul literar şi istoric”, „Arhivele Olteniei”, „Glasul naţiunii”, „Lumina”, „Limba română”, „Academica”, „Bucovina literară”, „Acasă”, „Analele Universităţii din Craiova”, „Mitropolia Olteniei” ş.a. A mai semnat N. Tudor, N. Theodor, Teofil Mehedinţeanu.
Scrieri: „Publicaţii periodice din Oltenia”, I-II, pref. Dan Simonescu, Craiova, 1976, 1979; „Manuscrise şi cărţi vechi”, pref. Dan Simonescu, Craiova, 1977; „70 de trepte”, pref. Dan Simonescu, Craiova, 1978; „Arhivele Olteniei” (în colab.), Bucureşti, 1983; „Geneza ideilor social-politice şi filosofice în literatura română veche”, Craiova, 1987; „Povestiri despre Mihai Viteazul”, Craiova, 1991; „Eminescu împotriva socialismului”, Craiova, 1991; „Pasărea măiastră (Maria Tănase)”, Craiova, 1993 (ed. II, 1999); „Eminescu şi cugetarea sacră”, Craiova, 1994 (ed. II, postf. Victor Crăciun, Craiova, 2002); „Vlad Ţepeş Dracula”, Craiova, 1994 (ed. II, Deva, 1999; ed. III, Craiova, 2005); „Vocaţia spiritualităţii”, Craiova, 1995; „Eminescu, apărătorul românilor de pretutindeni”, Craiova, 1995; „Civilizaţia cărţii”, Craiova, 1996; „150 de ani de la Revoluţia din 1848” (în colab.), Craiova, 1998; „Bisericile Craiovei” (în colab.), Craiova, 1998; „Eminescu, istoricul”, Craiova, 1998; „Interferenţe spirituale”, Craiova, 2002; „Familia Aman” (în colab.), Craiova, 2003; „Repere spirituale româneşti. Un dicţionar al personalităţilor din Dolj” (în colab.), Craiova, 2005; „Redactorii Ramurilor” (în colab.), Craiova, 2005; „Cartea şi circulaţia ei”, Craiova, 2005; „Pentru mine, Eminescu”, pref. Mihai Cimpoi şi Theodor Codreanu, postf. Victor Crăciun, Craiova, 2005; „Moldovean, vlah sau român?” ed. rom., sârbă, bulgară, Craiova, 2008; „Centenar Biblioteca „Aman””. Monografie, Craiova, 2008; „„Doina” lui Eminescu. 125 de ani” (în colab.), pref. Eugen Simion, Bucureşti, 2008; „Carte despre carte”, Craiova, 2008; „Eminescu şi realsemitismul”, Craiova, 2010; „Românii de lângă noi, Craiova, 2011 (premiul Uniunii Scriitorilor, filiala Craiova,2012); „Shakespeare în viziunea lui Eminescu” (cu Diana Cotescu), Craiova, 2012; „Album Adrian Păunescu” (în colab.), Bucureşti, 2013; „Confluenţe spirituale”, Iaşi, TipoMoldova, 2013; „Eminescu…”, pref. Mihai Cimpoi şi Th. Codreanu, postf. Victor Crăciun, Bucureşti, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, 2013 (ediţia a II-a, augmentată şi revizuită. Iaşi, TipoMoldova, 2014); „Printre cărţi şi oameni”, Iaşi, 2014, 2016,2017; „Simple crâmpeie de viaţă” (Craiova, 2015).
Ediții și prefețe (selectiv): Carmen Sylva, „Poveştile Peleşului”, pref. ed., Craiova, 1991, B.P. Hasdeu, „Sic cogito”, pref. ed., Craiova, 1991; H.Chr. Andersen, „Poveşti”, pref. ed., Craiova, 1991; Petre Bellu, „Apărarea are cuvântul”, pref. ed., Craiova, 1991; G. Geza, „Contract de căsătorie”, pref. ed., 1991; I. Creangă, „Popa Duhu şi alte povestiri”, ed., Craiova, 1991, Petre Ispirescu, „Basmele românilor”, ed., Craiova, 1992; „M. Eminescu-Veronica Micle. Corespondenţă”, ed., pref., Craiova, 1992; Traian Demetrescu, „Iubita. Cum iubim”, ed., pref., Craiova, 1992; Tudor Vladimirescu, „Scrieri”, ed., pref. Marin Sorescu, Craiova, 1992; Cezar Petrescu, „Greta Garbo”, ed., pref., Craiova, 1992; St. Sweig, „Inimi neliniştite”, ed., pref., Craiova, 1992; „Mihai Viteazul, Scrieri”, ed., pref., Marin Sorescu, Craiova, 1993; Gr. Vieru, „Rugăciune pentru mama”, pref., ed., Craiova, 1994; Stendhal, „Napoleon”, ed., pref., Craiova, 1994; A. de Saint Exupéry, „Zbor de noapte”, ed., pref., Craiova, 1994; V. Militaru, „Poemele nemuririi”, ed., pref., Craiova, 1994; „Cărţi româneşti vechi. Predoslovii”, ed., pref., Craiova, 1994; „Stihuri la stema ţării”, ed., pref., Craiova, 1995; N. Batzaria, Spovedanie de cadâne, ed., pref., Craiova, 1996; M. Eminescu,„ Texte esenţiale”, ed., pref., Craiova, 1997; Eminescu, „Doina”, ed. bibliofilă, pref. Tudor Nedelcea, Craiova, 1992; Eminescu, „Capodopere şi texte fundamentale”, ed., Chişinău / Bucureşti, 1999; Vasile Militaru, „A venit aseară mama”, Craiova, 2000; „Vasile Tărâţeanu, Iluzii şi lanţuri”, ed., pref., Craiova, 2001, Petre Gigea-Gorun, „Despre Craiova, cu dragoste”, Craiova, 2001; Ioan Neniţescu, „De la românii din Turcia europeană”, ed., pref., Craiova, 2003; Petre Gigea-Gorun, „Amintiri despre scriitori”, Craiova, 2003; Elena Buznă, „Vârsta timpului”, Craiova, 2003; Paul Zugrăvescu, „Mama”, Craiova, 2003; Jean Băileşteanu, „Sfântul drac sau judecata de….acum”, pref., Craiova, 2004; Petre Gigea-Gorun, „Din amintirile Craiovei”, Craiova, 2004; Ilie Tudor, „De sub tăvălug”, Craiova, 2004; Selma Lagerlöf, „Povestiri despre Iisus”, ed., pref., Craiova, 2005; Adam Puslojici, „Trimitor la vise”, Craiova, 2005; Gr. Vieru, „Liniştea lacrimii”, ed., pref., Craiova, 2006; „Sus la Valea Ursului”, ed., pref., Craiova, 2007; Florian Copcea, „Istoriografia românilor din Serbia de sud-est”, postf., Craiova, 2008; Liviu Andrei, „O ţară înconjurată de români”, pref., Craiova, 2010; Sorin Fira, Cătălin Pîrvu, „Vlahii, români pierduţi”, pref., Craiova, 2010; Georgică Bercea-Florea, Ionel Datcu, „Drama ofiţerilor români”, Craiova, 2010; „Dicţionarul biobibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor din România, filiala Craiova”, Craiova, 2010; Dan Vană, „Mărţişoare pentru copii”, Craiova, 2013; Şerban Pătraşcu, „Istoria prostituţiei şi a caselor de toleranţă din Craiova”, Craiova, 2014; I.D. Sîrbu, Opere, vol. 1-2, Bucureşti, 2013; Ionel Turcin, I. Pâlşoiu, „Drama soldaţilor români în gulagul stalinist”, Craiova, 2015; Ionel Turcin, Ionela Nori Cadea, I. Pâlşoiu, „Eroul martir Tudor Vladimirescu şi cronica Revoluţiei române de la 1821”, pref., Craiova, Aius, 2017; Florian Copcea, „Ideea europeană în opera lui M. Eminescu”, postf., Craiova, Edit. Grafit, 2017; Victor Rusu, „Numai foc, prăpăd şi jale”, pref., Craiova, 2017.
Despre cărţile sale s-au pronunţat: Mircea Anghelescu, Al. Zub, Dan Simonescu, I.C. Chiţimia, Ov. Ghidirmic, Grigore Traian Pop, Ilie Purcaru, Gh. Buluţă, A. Silvestri, I. Dur, Val. F. Mihăiescu, Andrei Grigor, L. Chişu, N. Bellu, M. Ungheanu, G. Tomozei, Marian Barbu, Hristu Cândroveanu, C. Cubleşan, M. Prepeliţă, M. Cimpoi, Gh. Bulgăr, Th. Codreanu, I. Buzaşi, Marian Popa, Fănuş Băileşteanu, Fl. Miu, Al. Burlacu, Victor Crăciun, Radu P. Voinea, N. Dabija, Petre Ciobanu, A. Sasu, V. Tărâţeanu, Gr. Vieru, Eugen Simion, Viorel Dinescu, Boris Crăciun, I. Razeş, Mircea Popa, Mircea Radu Iacoban, G. Anca, I. Simuţ, Lina Codreanu, A. Goci, D. Apetri, Elena Tamazlâru, Mircea Pospai, Silviu C. Negru, I. Jianu, Em. Marcu, Dan Lupescu, Ion Brad, Grigore Croitoru etc.
Repere bibliografice (selectiv): Mircea Anghelescu, „Manuscrise şi cărţi vechi”, LR, 1979; Al. Zub, „Arhivele Olteniei”, Anuarul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol”, 1984, 615; Ov. Ghidirmic, „Varietatea stilistică”, LCF, 1987, 51; Grigore Traian Pop, „Entuziasm şi rigoare”, SLAST, 1988, 16 ; Ilie Purcaru, „Carte cu olteni”, Craiova, 1988, 94-97; Gh. Buluţă, „Dominante culturale româneşti”, LCF, 1988, 25; A. Silvestri, „O sinteză de istorie literară”, LCF, 1988, 39; I. Dur, „Recitind literatura română veche”, T, 1989, 2; Dan Simonescu, „Construirea structurilor fundamentale”, LCF, 1989, 22; I.C. Chiţimia, „Geneza ideilor social-politice şi filosofice în literatura română veche”, ARG, 1989, 8; Valentin F. Mihăiescu, „Eminescu despre Eminescu”, Naţiunea, 1991, 26; Andrei Grigor, „Investigaţie şi conjunctură”, L, 1991, 10; Lucian Chişu, „Sic cogito”, L, 1992, 19; Ion Dur, „Exerciţii de recunoaştere”, Craiova, 1992, 87-92; N. Bellu, „Eminescu şi Oltenia”, Craiova, 1995, 138-140, 146-148; Ungheanu, „Scriitori”, 192-195; Gh. Tomozei, Bătrânii „Dimineţii poeţilor”, L, 1995, 17-18; Lucian Chişu, „O instituţie eminesciană”, L, 1995, 12; Marian Barbu, „Permanenţa lui Eminescu”, LCF, 1995, 23; Hristu Cândroveanu, „Eminescu, apărătorul românilor de pretutindeni”, Mesagerul, 1996, 25; C. Cubleşan, „Eminescu împotriva socialismului”, ST, 1996, 6; „Personalităţi publice-politice. Dicţionar”, Bucureşti, 1996, 115; C. Cubleşan, „Eminescu în perspectivă critică”, Oradea, 1997, 9-12, 95-101; Mihai Prepeliţă, „Ucenic la Eminescu”, Bucureşti, 1997, 367-371; Mihai Cimpoi, „Eminescu şi cugetarea sacră”, VR, 1997, 1-2; C. Cubleşan, „Civilizaţia cărţii”, ST, 1997, 10-11; Gh. Bulgăr, „Cărţi noi despre Eminescu”, LCF, 1998, 24; Th. Codreanu, „Noi ediţii eminesciene”, Bârladul, 1999, 1; I. Buzaşi, „„Doina” lui Eminescu”, Cetatea Culturală, 1999, 5; Marian Barbu, „Trăind printre cărţi”, I, 2001, 235-238; II, Petroşani, 2002, 147-148; 394-396; III, Craiova, 2004, 151-152; 255- 256; „La început a fost cuvântul…”, Craiova, 2001, 312-321; Gh. Bulgăr, „Momentul Eminescu în cultura română”, Bucureşti, 2001, 166-167; Popa, Ist. lit. II, 1158; C. Cubleşan, „Eminescu în oglinzile criticii”, Cluj-Napoca, 2001, 2002, 2006; Fănuş Băileşteanu, „Feţele rostirii”, Bucureşti, 2002, 52-54; Firan, „Profiluri”, II, 110-111; C. Cubleşan, „Eminescu în orizontul criticii”, Piteşti, 2000, 190-194; Th. Codreanu, „Controverse eminesciene”, Bucureşti, 2000, 224-227.