Românii sunt aşteptaţi, pe 26 mai, să răspundă, la referendumul declanşat de preşedintele Klaus Iohannis, la două întrebări din domeniul justiţiei. Pentru a putea fi validat, trebuie să participe cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente. informează Mediafax.
Referendumul va fi organizat în aceeaşi zi cu alegerile pentru Parlamentul European. Şeful statului a propus două întrebări la care românii vor răspunde cu „da” sau „nu”.
Întrebările sunt: „1. „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?” 2. „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.
Parlamentul a modificat Legea referendumului în 2013. Astfel, potrivit noilor modificări aduse Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi funcţionarea referendumului, acesta este valabil dacă participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. De asemenea, a fost introdusă condiţia unui vot de 25% din alegători pentru validarea rezultatelor. Până în 2013, pragul de validare al referendumului era de 50%.
Potrivit legii, referendumul naţional constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare a voinţei suverane a poporului român cu privire la:
a) revizuirea Constituţiei;
b) demiterea Preşedintelui României;
c) probleme de interes naţional.
După referendum, rezultatele sunt trimise la Curtea Constituţională, pentru a se stabili constituţionalitatea şi pentru a fi validat.
Augustin Zegrean, fost preşedinte al Curţii Constituţionale, a declarat că, după referendumul din 26 mai, este necesar un proiect de lege de modificare a Constituţiei, deoarece temele ce rezultă din întrebări fac subiectul revizuirii legii fundamentale.
