Craiova a fost, la sfârşitul săptămânii, gazda evenimentului „Măsuri de reîntoarcere acasă și de informare pe tema traficului de persoane”, organizat de Ministerul Românilor de Pretutindeni, în contextul preluării de către România a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.
La reuniunea care s-a desfăşurat la INCESA (Infrastructura de Cercetare în Ştiinţe Aplicate a Universităţii din Craiova), au luat parte reprezentanţi ai executivului de la Bucureşti, ai administraţiei publice locale şi judeţene, dar şi invitaţi din mai multe ţări – Grecia, Franţa, Marea Britanie, Lituania, Ungaria, Malta, Italia, Cipru.
Pe parcursul celor două zile au fost prezentate exemple de bune practici privind modalităţile prin care ţările europene pot lansa programe de reinserţie, de integrare şi reîntoarcere a cetăţenilor în ţările de origine, cât şi campanii pentru informarea corectă pe tema traficului de persoane.
„Iniţiativa MRP are caracter de pionierat, însă am identificat un interes mare la nivelul guvernelor multor state membre în legătură cu proprii cetăţeni care aleg să lucreze, să studieze sau să se stabilească în altă ţară. România are aproape 10 milioane de cetăţeni în afara graniţelor sale, dacă punem la socoteală atât comunităţile istorice cât şi migraţia economică. Nu este un secret că fiecare român care pleacă este o pierdere pentru România, iar acelaşi lucru este valabil şi în alte ţări din UE în relaţia cu proprii cetăţeni, pentru că nu doar România se confruntă cu acest fenomen. Odată identificată o provocare comună, am considerat că România are şansa, în calitatea de moderator conferită de deţinerea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, să aducă la masa dezbaterilor măcar câteva dintre problematicile vaste care ţin de diaspora. Ne-am propus alături de parteneri să căutăm soluţii sau strategii comune la provocări comune. Există numeroase aspecte care ţin de relaţia unui stat cu diaspora sa. Ca minister, principala noastră atribuţie este de a-i sprijini pe românii de peste graniţe în demersurile lor de a păstra şi promova identitatea culturală, spirituală şi lingvistică, de a rămâne români indiferent de locul unde au ales să trăiască temporar sau definitiv. Facem acest lucru finanţând proiecte ale asociaţiilor sau parohiilor româneşti sau proiecte proprii. Dorim însă să acordăm sprijin şi pentru alte iniţiative alături de alte instituţii partenere”, a declarat subsecretarul de stat în cadrul MRP Victor Ionescu.
Primarul Craiovei, Mihail Genoiu, a amintit că de anul trecut municipiul este partener într-un proiect european al Primăriei capitalei Italiei, care prevede măsuri de reîntoarcere acasă pentru cetăţeni români de etnie romă.
„De asemenea, Primăria Craiova a fost printre primele municipii din România care s-a implicat activ în scăderea şomajului, o cauză importantă a migraţiei, creând, în urmă cu 5 ani, o bursă a locurilor de muncă, iar din 2018 a devenit parte componentă în cadrul unui program-pilot al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale de stimulare a ocupării forţei de muncă, o acţiune proiectată să asigure o mai bună diseminare a datelor privind ofertele de angajare şi de salarizare în comunităţile locale”, a afirmat edilul.
Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, le-a vorbit celor prezenţi despre ce a însemnat pentru zona noastră aderarea la Uniunea Europeană:
„Vă aflați într-un județ care, în cei peste 12 ani care au trecut de la momentul aderării, a cunoscut pe deplin beneficiile apartenenței la Uniune. Doar referindu-ne la instituția noastră, această perioadă a însemnat o accelerare a dezvoltării cu peste 3 decenii, a însemnat infrastructură modernizată pentru transport, educație și sănătate publică. A însemnat, așa cum veți putea descoperi, restaurarea unor obiective culturale emblematice, precum Muzeul de Artă sau Muzeul Olteniei, și a condus, așa cum ați văzut deja, la revitalizarea Aeroportului Internațional Craiova, transformat astăzi în principala conexiune a regiunii noastre cu spațiul european și a românilor din diaspora cu locul pe care îl numesc «acasă»”.
La rândul său, prefectul de Dolj, Narcis Purcărescu, a afirmat: „Gestionarea eficientă a migraţiei se numără printre principalele preocupări ale cetăţenilor europeni. Combaterea cauzelor la sursă trebuie să rămână o prioritate majoră a Uniunii în paralelel cu contracararea traficului de persoane”.
