Tensiunea este la cote maxime în Ministerul de Finanţe, după ce primele calcule au arătat un deficit bugetar de 4,98% din PIB pentru proiectul de buget consolidat în 2019, în condiţiile încetinirii creşterii economice şI a majorării salariilor bugetarilor.
Aceasta ar însemna două puncte procentuale din PIB peste limita de 3% acceptată, adică o depăşire a veniturilor de către cheltuieli cu încă 20 miliarde de lei (4,3 miliarde de euro), faţă de cele 30 miliarde de lei (6,4 mld. euro) deficit cât înseamnă 3% din PIB.
PIB-ul pentru 2019, conform Comisiei de prognoză, este estimat 1.022 miliarde de lei, scrie ZF.
În 2018, conform celor mai recente date, ANAF a strâns venituri de 245 miliarde de lei, cu 15% mai mult faţă de 2017 şI la 104% faţă de programul iniţial din bugetul aprobat pentru 2018. De asemenea, încasările sunt cu 0,3% mai mari faţă de veniturile programate în a doua rectificare bugetară.
Ritmul de creştere al încasărilor a fost cu 5% mai mare decât ritmul de creştere al PIB nominal în 2018. PIB-ul a fost de 949 miliarde de lei în 2018, faţă de 859 miliarde de lei în anul anterior.
Pentru 2019 ANAF-ului i s-a cerut încă o creştere de 15% a încasărilor bugetare, faţă de o creştere în valoare nominală a PIB-ului de 7%.
Proiectul de buget este greu de construit pentru a fi obţinut un deficit bugetar de sub 3% din PIB, având în vedere creşterile asumate de cheltuieli cu salariile şI pensiile şI reducerea creşterii economice.
Comisia de Prognoză merge pe un plus al PIB de 5,5% în 2019, faţă de 4,3% cât ar urma să se obţină în 2018, dar majoritatea analiştilor afirmă că în acest an economia va frâna.
Deficitul de 4,98% din PIB a fost estimat fără să fie luate în calcul introducerea taxelor speciale pe active bancare şI de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din telecom, energie şI jocuri de noroc.
Potrivit OG din 29 decembrie 2018, băncile vor trebuie să plătească o taxă pe activele financiare calculată în funcţie de media între Robor la 3 luni şI 6 luni. La o medie a celor două cotaţii de 3,12% cât era ieri, taxa este de 0,3% din activele bancare.
Însă, nu este clar cum se va aplica taxa, trimestrial sau annual. Dacă se va aplica trimestrial, la active bancare totale de circa 100 miliarde de euro, statul va strânge 1,2 miliarde de euro. Dacă se va aplica annual, va strânge 300 milioane de euro.
De asemenea, de la companiile din energie, care au avut afaceri totale de circa 58 miliarde de lei în 2017, se va strânge cu taxa de 2% circa 1,16 miliarde de lei (250 mil. euro), iar de la companiile din telecom, care au avut afaceri totale 18 miliarde de lei, se va strânge circa 350 milioane de lei (80 milioane de euro). De la firmele de pariuri, cu afaceri totale de 8 miliarde de lei, se va mai strânge 160 milioane de lei ( 35 mil. euro).
În total, prin noile taxe suplimentare, dacă se aplică la bănci taxa pe active trimestrial, guvernul ar putea strânge 1,5 miliarde de euro, adică circa 7 miliarde de lei, dar problema este că este nevoie de 20 miliarde de lei.
De aici presiunea pe ANAF de a strânge cu 15% mai mult decât în anul anterior.