Boboteaza reprezintă o sărbătoare importantă pentru creştinii ortodocşi şi catolici. Catolicii sărbătoresc pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizează anunţarea naşterii lui Hristos regilor magi, care i-au adus daruri, aur, smirnă şi tămâie, iar ortodocşii celebrează botezul Mântuitorului în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul.
Ortodocșii prăznuiesc botezul Mântuitorului în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul.
Boboteaza, sărbătorită pe 6 ianuarie, împreună cu ziua Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuit pe 7 ianuarie, marchează finalul perioadei de 12 zile a sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului. De Bobotează şi de Sfântul Ioan, în funcţie de fiecare zonă a ţării, se colindă, se fac farmece, se prezice viitorul în noul an, fetele pun busuioc sub pernă ca sa îşi viseze ursitul, iar bărbaţii se întrec înot pentru a scoate crucea aruncată de preot în apă.
Credincioșii și preoții consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfințită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfințirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului.
Apa sfințită la biserică, în această zi și luată de credincioși nu se strică niciodată. Prin agheasma se întelege atât apa sfințită, cât și slujba pentru sfințirea ei. Agheasma mare se săvârșește numai de Bobotează, spre deosebire de Sfințirea cea mică a apei, care are loc în biserică în prima zi a fiecărei luni, iar în case, la sfeștanie. Totodată, Agheasma mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 și 14 ianuarie, altfel este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită.
Boboteaza cumulează elemente specifice de reînnoire a timpului calendaristic, la riturile creștine adăugându-se practici populare de purificare a spațiului și de alungare a spiritelor malefice. În anumite regiuni ale țării, purificarea aerului se făcea, cândva, prin focuri și fumegații. Această manifestare avea loc imediat după sfințirea apei când tinerii se retrăgeau pe locuri mai înalte, având asupra lor cărbuni aprinși ce fuseseră folosiți anterior la aprinderea secalușelor, și aprindeau focurile de Bobotează. Rugul era făcut din vreascuri și frunze uscate strânse de feciori cu o zi înainte.
Tinerii cântau și dansau în jurul focului și săreau peste foc, atunci când acesta se mai potolea, în credința că vor fi feriți, astfel, de boli și de pacate. La plecare, fiecare lua cărbuni aprinși cu care, odată ajunși acasă, afumau pomii din livadă în scop fertilizator. De asemenea, înconjurau casa cu pulberea folosită ca încărcătură pentru secălușe crezând că, în acest fel, casa va fi ferită de primejdii, mai ales de trăsnete.
Un alt obicei mai este întrecerea bărbaţilor înot după cruce. Preotul aruncă o cruce în apă şi mai mulţi bărbaţi se aruncă pentru a o aduce înapoi. Primul care ajunge la cruce primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot restul anului. În trecut, bărbatul care aducea crucea la mal primea daruri de la domnitorul ţării.
Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.
În alte zone ale lumii, tradiţiile şi obiceiurile de Bobotează sunt diferite.
În Franţa, pe vremuri se gătea „la galette des rois”, o plăcintă care se împărţea, potrivit obiceiului, în tot atâtea felii câţi oameni erau la masă şi una în plus, denumită „a Bunului Dumnezeu” sau „a Fecioarei”, care era dată primului sărac. În prezent se ascunde o figurină, sub forma unui rege mag, în interiorul plăcintei, iar acela dintre meseni care va descoperi figurina în porţia sa va fi regele zilei.
În Olanda şi în Belgia se prepară un desert cu cremă de migdale, în care se ascunde o figurină sub forma unui mag, la fel ca în Franţa. Membrul cel mai tânăr din familie se aşează sub masă şi alege feliile, iar cel desemnat rege al zilei îşi alege şi o regină. Pe timpul zilei, copiii merg cu steaua din casă în casă pentru a primi dulciuri şi mandarine.
În Spania sau în unele regiuni din Italia, copiii aşteaptă cadouri de la regii magi pe 6 ianuarie, zi dedicată petrecerii.