ALEX GREGORA, născut la 22 ianuarie 1958, în localitatea Ştiubei-Căciulatu, din judeţul Dolj, e atipic atât ca om cât şi ca poet. Deşi străbunii sunt, cum singur spune, de prin spaţiul balcanic, urmaşul despre care scriem azi, genetic vorbind, are toate fibrele fiinţei sale de sorginte pur românească, părinţii, Alexandru şi Elena – agricultori, în urma colectivizării forţate plecând în Craiova, stabilindu-se la margine de oraș, în Craioviţa Veche. Primele clase le-a urmat în cartier, iar în toate vacanţele şcolare a fost trimis la ţară, în adolescenţă a practicat multă vreme sporturi individuale de pe urma cărora a şi trăit o vreme ca antrenor. Studiile liceale le-a urmat tot în Craiova, la Liceul de Filologie-Istorie, apoi s-a stabilit la Târgu-Jiu, devenind funcţionar cu statut special, în prezent fiind pensionar. E membru al Uniunea Scriitorilor din România din anul 2003.
Din câte şi de când îl cunosc (adică de-o viaţă) poetul, ca şi omul, este un solitar, de unde şi discreţia sa, e solitarul alergător de cursă lungă pe căile nesfârşite ale scrierii.
Din fişa sa de creaţie reţinem:
-ALERGĂTORUL DE RIKSAS, versuri, Ed. Fundaţiei “Constantin Brâncuşi”, 1995, Târgu-Jiu;
-SĂRBĂTOARE CU VIESPI, versuri, Editura Fundaţiei “Constantin Brâncuşi”, 1997, Târgu-Jiu;
-ÎNGERUL ŞI CHINOVIARHUL, versuri, Editura Fundaţiei “Constantin Brâncuşi”, 1998, Târgu-Jiu;
-MĂRU – ÎMPĂRAT, proză pentru copii, Editura Fundaţiei “Constantin Brâncuşi”, 1998, Târgu-Jiu;
-GRAŢIA DUNĂREANĂ A ÎNGERULUI, versuri, Editura Fundaţiei “Pasărea Măiastră”, 1999, Târgu-Jiu;
-CRIMĂ ÎN LABIRINT, proză, Editura Ministerului de Interne, 2001,Bucureşti;
-DOKTOR DE IARBĂ, versuri, Editura Fundaţiei “Constantin Brâncuşi”, 2002, Târgu-Jiu;
-ANTOLOGIA MEMBRILOR UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA CARE TRĂIESC ÎN GORJ, 2006, Editura Scrisul Românesc, Craiova;
-SCRIITORI GORJENI, MEMBRI AI UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA, 2016, Editura Pim, Iaşi;
-PASĂREA DOSOFTEI, versuri, Editura PIM, 2016, Iaşi;
-ZINC FEUDAL, versuri, Editura PIM, 2017, Iaşi.
-Debutul literar – în “Convorbiri Literare”, susţinut de Daniel Dimitriu, 1985; susţinut de poetul Ion Horea în “România Literară”, 1986; lectură în Cenaclul “Ramuri”, de faţă fiind şi Marin Sorescu, 1986; publicare în “Ramuri”, “Luceafărul” s.a. La Târgu Jiu – integrat cenaclului “Columna”. Poetul Nicolae Diaconu publică un grupaj semnat Alex Gregora în “Tribuna” de la Cluj, în foaia ce o realiza de acasă, din Gorj.
–Redactor la „Dimineaţa Gorjului, „Opinia”, „Curierul minier”, „Jurnalul Poliţiei Gorjene” şi din 1998 – secretar de redacţie la revista de cultură “Meridian” ce a apărut la Tg.Jiu; senior-editor la publicaţia GORJNEWS.
Premii:
-Premiul pentru proză al revistei „Pentru Patrie” – 2002:
-Premiul „Nicolae Diaconu” la cea de-a XII-a ediţie a Atelierului Naţional de poezie, Serile la Brădiceni – 2008;
– Premiul „Artur Bădiţa” la cea de-a XIX-a ediţie a Atelierului Naţional de poezie, Serile la Brădiceni – 2015;
- Premiul anual pentru literatură „Ion Cănăvoiu” – 2016.
Referinte critice:
Ion Pecie-: „Prin motive figurative, frazare şi sensibilitate religioasă, poezia lui Alex Gregora aminteşte, toutes proportions gardees, de Rilke şi Saint John Perse.”
Z. Cârlugea: „Alex Gregora cultivă o poezie de amplă reverberaţie culturală, într-o manieră barochizantă, ce aminteşte de vizionarismul regretatului Daniel Turcea (n. la Tg. Jiu, în 1945), cel din Entropia.”
Nicolae Diaconu: ” Nu, nu găseşti alt poet cu care să spui că Alex Gregora seamănă.”
Nicolae Coande: „Alergătorul de riksas este cartea unui poet rafinat şi profund de la care aşteptăm în continuare – a promis-o chiar el, acum un deceniu – viespi cei mari.
Ion Popescu-Brădiceni: „Iar poetul – Alex Gregora în cazul nostru – îl pune pe om în faţa omului şi celebrează din nou sărbătoarea împăcării naturii cu fiul ei pierdut, omul, şi a lui Dumnezeu, cu fiul lui, omul (…).”
ROMULUS IULIAN OLARIU: “Demersul liric este unul religios de mare profunzime.”
VALENTIN TAŞCU: ”Numai că, aşa cum am zis, Alex Gregora nu este chiar la începuturi. El se impune mai târziu, dar extrem de sigur.”
IOANA DINULESCU, Meridian, nr. 4/1999: „Alex Gregora, putem spune, şi-a găsit propria voce, departe de tumultul postmodernismului asumat cu surle şi trâmbiţe de poeţi cu incertă înzestrare, dornici însă de a deveni capete de afiş la poeticeşti întruniri.”
MIHAI FIRICĂ: „Și am putea continua cu câteva exemple din cartea lui Alex Gregora, ceea ce arată că volumul Zinc feudal este o construcție lirică robustă a unui scriitor discret și prea puțin promovat în raport cu talentul său, semnalul editorial de față constituindu-se într-un remediu necesar.