16 hectare de teren, dintre care două hectare doar pentru cultivarea legumelor. Este una dintre fermele de după gratii şi se află la Târgu Jiu. 18 deţinuţi muncesc aici. Pentru ei munca înseamnă reducerea pedepsei, pentru ceilalţi este mâncare, deoarece legumele rămân pe masa condamnaţilor.
La câţiva kilometri de Penitenciarul Târgu-Jiu, la ieşirea din oraş, dincolo de o poartă metalică, albastră, pe care scria odinioară Gospodăria Agrozootehnică a unităţii de detenţie, îţi atrage imediat atenţia lacul pe care au poposit câteva raţe sălbatice. Gardianul de la intrarea în GAZ nu te lasă prea mult să admiri peisajul. Anunţă echipa de filmare că urmează controlul de specialitate şi solicită ca telefoanele mobile să fie lăsate la intrare.
Doar asfaltul şi câteva clădiri care par a fi părăsite confirmă intervenţia omului în zonă. La a doua poartă de acces, un deţinut joacă rolul unui supraveghetor, iar după câţiva metri se observă şi alte persoane private de libertate, care îşi desfăşoară activitatea în apropierea grajdului de animale, fără să reacţioneze în vreun fel la vederea aparatului de fotografiat. Reprezentanţii penitenciarului îi avertizează însă pe cei care nu şi-au dat acordul să fie filmaţi să se întoarcă.
Ajungem la solarii. Mai mulţi deţinuţi muncesc la foc automat. Pe uşa de lemn, de la intrare, scrie ”WC bărbaţi”. Era singura uşă pe care o aveau şi se potrivea ca dimensiuni.
Rămân pe terenul agricol acoperit cu folii transparente doar doi condamnaţi, care au acceptat să vorbească despre cultivarea zarzavaturilor timpurii.
Constantin are 32 de ani şi este din cartierul Iezureni, din Târgu-Jiu. A fost încarcerat în Penitenciarul Târgu-Jiu, după ce în 2014 a fost condamnat pentru vătămare corporală gravă, alături de fratele său, pe care, spune omul, a încercat să-l apere de atacatorul care a devenit victimă. L-am găsit smulgând buruienile care au crescut printre răsadurile de roşii.
”Am ajuns acum doi ani aici, pentru bătaie. Într-o noapte am fost atacat la mine la poartă şi am ajuns aici. Cei care ne-au atacat sunt afară şi noi, cei atacaţi, suntem la puşcărie. Din greşeală am ajuns aici. Am început de la Craiova, cu regimul închis, am ajuns la semideschis, am lucrat la bucătărie şi după aceea la semideschis”, spune Constantin Giurcă.
În momentul în care a ajuns la Penitenciarul Târgu-Jiu, tânărul a ales agricultura, unde spune că avea experienţă. ”Nu a fost grea trecerea de la bucătărie la agricultură. Aveam experienţă, pentru că am fost în Grecia, doi ani, înainte să fac fapta. Apoi nu am mai fost, pentru că ziceau că mă sustrag urmăririi penale. Aici pământul e foarte roditor. Am cultivat: varză, roşii, ardei, vinete, gulii, morcov, salată, ridichii, spanac, ceapă. Mai am patru luni şi jumătate până la eliberare. Apoi o să merg la muncă. Merg tot în Grecia. Nu am copii. Mă aşteaptă acasă mama şi tata. A fost o lecţie pentru mine. O să încerc să las prietenii deoparte, anturajul. Mă relaxez atunci când merg în grădină”, povesteşte Constantin.
Ajutorul său de nădejde este Ion Cătălin Daniel, un bărbat de 41 de ani, din Rovinari, care a ajuns în puşcărie în urmă cu şase ani şi jumătate.
”Am ajuns în închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane şi am fost condamnat la zece ani şi şase luni. Am redus din pedeapsă prin muncă. Este în interesul nostru, al deţinuţilor să ieşim la muncă, oriunde este necesar. Consider că putem să ne luăm un câştig prin care putem să fim mai aproape de familie şi pe de altă parte mai învăţăm şi agricultura. Spre exemplu, eu doar la puşcărie am învăţat aşa ceva. Munca în agricultură este uşoară, noi ne facem tot ce avem de făcut şi uităm şi de gândurile negre. E mult mai multă libertate. Nu mai stăm în camere. Eu am fost transferat de la Penitenciarul Pelendava, unde am lucrat tot în agricultură. Am venit aici ca să fiu cât mai aproape de familie”, spune Cătălin.
Bărbatul susţine că după eliberare tot de agricultură se va ocupa.
”Există riscuri în agricultură şi după gratii, pentru plante, pentru tot ceea ce muncim. Sperăm să fie un an roditor. Am pus în pământ: spanac, varză, roşii, gulii, ardei gras. Le vom muta din solar. Le ducem pe câmp. Am cinci copii acasă, patru fetiţe şi un băieţel, minor. În ceea ce priveşte fapta, a fost o lecţie destul de dură, aspră. Practicam meseria de taximetrist şi m-am trezit cu trafic de persoane. Am dus persoane în afara ţării şi s-a întâmplat. Banul m-a împins. Nu aş mai face aşa ceva absolut deloc, pentru că am fost omul care a muncit şi muncesc, mai ales când voi ieşi afară pentru că am familie. Banii m-au tentat. Banii care se câştigă aşa cum se câştigă şi în ziua de azi. După eliberare, peste opt luni voi merge pe agricultură, deşi locuind la oraş va fi mai greu cu spaţiul, cu pământul, dar voi încerca să găsesc o soluţie, pentru că este şi bănoasă”, mai spune Ion Cătălin Daniel.
La activităţile prestate în cadrul GAZ-ului participă, în total, 18 deţinuţi, care execută pedeapsa în regim deschis şi semideschis. fiind împărţiti la cele două sectoare: vegetal şi animal. Tot aici sunt amenajate şi camerele acestora.
”În această perioadă, în gospodăria agrozootehnică a Penitenciarului Târgu-Jiu se derulează lucrările de înfiinţare a culturilor de primăvară şi de vară. Pe cele două hectare şi jumătate din cadrul GAZ-ului, care sunt destinate legumelor, s-au cultivat deja în terenul aflat în aer liber culturile de ceapă, iar în solarii avem culturile de salată verde, spanac. În solarii avem culturile de salată verde, spanac şi au fost însămânţate răsadurile de roşii, ardei, vinete, varză de vară, castraveţi şi alte legume. În această gospodărie îşi derulează activitatea 18 persoane private de libertate din Penitenciarul Târgu-Jiu. Acestea derulează activităţi atât în sectorul vegetal, cât şi în sectorul animal. Din producţia de legume, carne de vită, lapte şi brânză reuşim să asigurăm o parte din necesarul de alimente pentru hrănirea persoanelorcustodiate de Penitenciarul Târgu-Jiu”, a declarat Lavinia Lupu, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Târgu-Jiu.
Penitenciarul dispune de o suprafaţă totală de aproape 16 hectare, din care 2,54 ha sunt destinate culturilor de legume. Terenul este arat în totalitate, o parte fiind ocupată de cultura de ceapă, iar restul este pregătit pentru roşii, ardei, vinete şi varză. Salata verde a ajuns deja pe masa celor aproximativ 400 de persoane private de libertate din unitatea de detenţie. La sectorul animal se află 43 de bovine, care vor fi sacrificate tot pentru consumul propriu.
Loredana Fîciu/ Mediafax
