Având în vedere condiţiile meteo de vreme rece, ninsoare şi ger, Administraţia Bazinală de Apă Jiu, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj a continuat să ia măsuri, astfel încât la priza de apa Isalniţa să fie asigurate toate condiţiile de exploatare a instalaţiilor pe timp friguros pentru tranzitarea debitului şi asigurarea necesarului de alimentare cu apă de răcire pentru termocentrala Işalniţa şi apa pentru potabilizare către Compania de Apă Oltenia.
O altă preocupare a S.G.A Dolj din această săptămână a constituit-o intervenţia pentru spargerea podului de gheaţă, cu ajutorul cangilor în zona podurilor pe pârâul Teslui, localitatea Pieleşti şi pârâul Vlaşca, localitatea Lăcriţa ( Golfin) şi deszăpezirea căilor de acces la Barajele Fântânele, Caraula, Cornu şi Polder Bistreţ, aceste actţuni asigurând fluxul informaţional privind măsurătorile hidrometrice.
Formaţiile de lucru desfăşoară în continuare acţiuni de exploatare specifice condiţiilor de iarna şi Programului pe timp friguros: deszăpeziri căi de acces la sedii şi cantoane, împrăştierea de material antiderapant pe căi de acces etc.
“Administraţia Bazinală de apă Jiu, prin cele patru unităţi subordinate, Sistemul de Gospodarire a Apelor Dolj, Gorj, Mehedinţi şi SHI Petroşani monitorizeaza în teritoriu cursurile de apă în vederea indentificării sectoarelor de apă unde se poate forma pod de gheaţă, în special în zona podurilor rutiere, în vederea eliminării eventualelor pericole de inundaţii”.
SITUAŢIA HIDROLOGICĂ în bazinul hidrografic Jiu în ultimele 24 de ore:
Pe râul Jiu, în ultimele 24 de ore, nivelurile şi debitele au fost în general staţionare şi uşor variabile. Nivelurile pe râul Jiu la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE APĂRARE. Pe afluenţi şi celelalte râuri interioare nivelurile şi debitele au fost staţionare şi uşor variabile.
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE APĂRARE.
Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la mal, pod de gheaţă cu ochiuri, pod de gheaţă compact) existente pe râuri au fost în uşoară diminuare şi restrângere.
Fenomene de iarnă pe râuri:
– gheaţă la mal: Jiu Amonte Rostovanu, Lonea (Jiul de Est), Lonea (Taia), Jiet, Petrosani (HD), Turburea, Novaci (GJ), Halanga (MH), Goicea (DJ).
– pod de gheaţă cu ochiuri: Campu lui Neag, Buta, Livezeni, Banita, Pestera Bolii, Polatistea (HD), Baia de Fier, Ciocadia, Sacelu, Bustuchin, Pojaru (GJ), Corcova (MH), Breasta (DJ).
– pod de gheaţă compact: Barbateni, Rostovanu, Lazaru (HD), Tg. Carbunesti, (GJ), Fata Motrului, Motru Sec (MH), Scaiesti, Negoiesti, Fantanele(DJ).
– naboi: Rovinari (GJ).
PE FLUVIUL DUNĂREA
Conform diagnozei INHGA-CNPH, debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a fost în creştere la valoarea de 2400 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii februarie (5300 mc/s). Debitul Dunării aval Porţile de Fier a fost în scădere la Gruia şi la Calafat.
Pe fluviul Dunărea, conform prognozei Sistemului Hidroenergetic Porţile de Fier, debitul afluent prognozat în secţiunea Baziaş pentru astăzi ora 06.00 = 2530 mc/s.
Debite defluente instantanee la PF1 si PF2, la ora 06.00:
Debitul defluent la PF1 = 1420 mc/s.
Debitul defluent la PF2 = 2400 mc/s.
În următorul interval de 24 de ore, debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), conform prognozei INHGA -CNPH va fi în creştere până la valoarea de 2500 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii februarie (5300 mc/s). Fenomene de iarnă pe fluviul Dunărea: gheaţă la mal: Gruia şi Calafat; pod de gheaţă compact: Orşova; sloiuri: Moldova Veche, Dr. Tr. Severin şi Calafat.
“Pentru intervalul 05.02.2017–09.02.2017 conform prognozei elaborate de INHGA-CNPH, debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), va fi în creştere până la valoarea de 3000 mc/s în ultima zi din interval, situându-se sub media multianuală a lunii februarie (5300 mc/s). În această perioadă, debitul fluviului a scăzut la jumătate față de valorile normale. În zona Orșova, Baziaș s-au creat poduri de gheață, iar în Gruia sloiuri de gheață. Cei care au de suferit de pe urma acestei situații sunt transportatorii fluvial” .
