Directorul general al SC RAT SRL, Sorin Manda, a acordat un interviu Jurnalul Olteniei, în care a vorbit despre planurile societății pentru acest an, dar și despre neajunsurile sale. Minim cinci autobuze noi ar urma să ajungă în acest an în Bănie, așteptându-se, în același timp, și ghidurile pentru accesarea de fonduri europene în vederea cumpărării de autobuze și tramvaie noi. Manda a explicat și de ce nu ar fi posibil un transport gratuit pentru toate persoanele din municipiu, dar și cât reprezintă banii din bilete și abonamente pentru întreg bugetul regiei. Nu în ultimul rând, directorul RAT a vorbit despre stațiile de autobuz, despre automatele de bilete, dar și despre amenzile luate de călătorii fără bilet în cursul anului trecut.
Anca Ungurenuș: Domnule director, aș vrea să începem cu o problemă destul de apropiată în timp. Joi, un consilier local al PNL a propus transport gratuit pentru toți craiovenii. Își permite sau și-ar permite vreodată RAT Craiova să facă această gratuitate pentru toată lumea?
Sorin Manda: Depinde din ce punct de vedere vreți să abordăm această problemă. Dacă o abordăm din punctul de vedere al operatorului de transport, al SC RAT SRL, așa cum am spus-o și în diferite alte intervenții, pe noi nu ne interesează cine plătește abonamentele pentru persoanele care circulă cu mijloacele de transport în comun, fie că plătește cetățeanul simplu, fiind doi lei biletul, sau 65 de lei abonamentul, fie că plătește primăria pentru el, fie că plătește Casa de Pensii, fie că plătesc operatorii economici care cumpără angajaților proprii, în pachetul salarial, abonamente, nu ne interesează. Dacă privim din punct de vedere al primăriei, atunci trebuie să ne gândim dacă municipalitatea are o prioritate în acest sens și dacă municipalitatea are banii necesari. Vorbim despre un maxim aici, un calcul pe care am reușit să îl facem noi. Așa cum a fost amendamentul în acea ședință de consiliu local, se referea la absolut toți locuitorii municipiului Craiova. Dacă ne gândim că în Craiova sunt aproape 300.000 de locuitori, un număr în creștere, pentru că în acel moment și oameni care nu au domiciliul în Craiova vor veni să locuiască aici, beneficiind de această gratuitate, înmulțim cu 65 de lei, cât este prețul unui abonament unic pe toate liniile de transport, pe lună, înmulțind cu 12 luni, ajunge la un cost de peste 50 de milioane de euro. Or, bugetul municipalității este undeva la 70-80 de milioane de euro. Ar însemna să nu se mai facă absolut nimic în Craiova. Repet, vorbim despre un maxim. Dacă bugetul ar fi unul mai mic, de 10 milioane de euro, atunci hotărârea de consiliu local ar trebui să sune altfel: primii 45.000 de craioveni care se prezintă. Noi trebuie să ne gândim să bugetăm absolut toți craiovenii. Poate sunt unii care nu au circulat niciodată, pentru că se face vorbire de veniturile proprii pe care le aducem noi. Nu numai la acelea ne putem referi. Sunt cetățeni care nu au circulat niciodată, parte dintre ei din lipsa banilor pentru achiziționarea titlului de călătorie. Și, atunci, se vor îndrepta spre noi. Pentru ei cine plătește? Trebuie să ne gândim foarte mult la legislația europeană. Ea este una foarte drastică în ceea ce privește transportul în comun. Trebuie să ne gândim la normele de siguranță. Noi nu vom mai putea să facem un transport public de calitate, nu vom putea să facem un transport în siguranță. Trebuie să ne gândim, apoi, la regulamentele europene în ceea ce privește ajutorul de stat. De exemplu, uzina producătoare de automobile din Craiova achiziționează de la noi aproximativ o mie de abonamente lunar. Dacă ele vor fi gratuite, ajutorul îl simte cetățeanul sau îl simte operatorul economic. Este acesta un ajutor de stat acceptat sau neacceptat? Ce spune Consiliul Concurenței în această speță? Problemele sunt mult mai largi, mie mi s-a părut a fi mai mult o pregătire a campaniei electorale și nu o propunere serioasă, bazată pe date, pe un impact bugetar. Le-am comunicat și personal colegilor, și la primărie. Noi suntem dispuși și, până la urmă, suntem obligați să punem la dispoziție toate actele necesare pentru fundamentarea proiectului lor, numai să ni le ceară.
Barem ridicat pentru pensionari, de la 1 februarie și 1 iulie
A.U.: La ora actuală, cât din bugetul RAT SRL este realizat din aceste bilete și abonamente plătite de craioveni?
S.M.: Trebuie să facem și o retrospectivă a anului trecut. Din luna iulie 2016, noi eliberăm abonamente gratuite pentru o serie de cetățeni ai municipiului Craiova, pentru pensionari și pentru elevi și studenți, pentru văduve de război, pentru donatori onorifici de sânge. Asta este o prestare de serviciu, nu este o subvenție. Noi prestăm un serviciu pe care îl plătește primăria. Veniturile proprii reprezintă undeva la 35-40% din întregul buget, bani pe care îi luăm noi din piață, așa cum este ea denumită. Din păcate, cu această propunere a domnului consilier local, pe care chiar îl respect, am pierdut esențialul. Noi, de la 1 februarie, am ridicat baremul pentru pensionarii sub 65 de ani, baremul pentru venitul net din pensie la 1.100 de lei, iar de la 1 iulie, la 1.200 de lei. Până acum, era 1.000 de lei. Asta trebuie să comunicăm, până la urmă, pensionarilor din municipiul Craiova. Este un efort bugetar nu foarte mare. Am avut discuții foarte serioase cu cei din primărie. Practic, ne referim cam la aceeași plajă de pensionari, având în vedere că, în ultima perioadă, au fost trei acte normative, în urma cărora venitul din pensie a crescut, fie că a crescut de la 1 ianuarie cu 5,25%, fie că va crește de la 1 iulie cu 9%, fie că s-au redus plata CASS-ului și impozitului pe venit pentru pensiile sub 2.000 de lei.
A.U.: Vorbim mereu despre un transport modern pe care ni-l dorim în Craiova. Știu că primăria își dorea, prin RAT SRL, să achiziționeze, pe fonduri europene tramvaie și autobuze, plus să continue anumite investiții în infrastructură. Ce se întâmplă, au apărut ghidurile de accesare?
S.M.: Nu prin RAT SRL, așa cum exista draftul de ghid – ca să vă răspund la a doua întrebare, ghidurile nu au apărut – după care ne-am ghidat noi și în urma căruia a avut loc și transformarea regiei în societate, și contractul de servicii publice care era obligatoriu, și aprobarea de către consiliul local a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă. Primăria este cea care va achiziționa, pentru operatorul intern de transport. Nu au apărut ghidurile, primăria își manifestă în continuare această dorință și suntem prinși în acest proiect. Până la urmă, mare parte din banii care se vor aloca în perioada următoare pentru polii urbani de creștere se referă la mobilitate urbană, la reducerea dioxidului de carbon, la descongestionarea traficului rutier. Da, ne dorim să achiziționăm pe fonduri europene atât tramvaie, cât și autobuze, să modernizăm depoul din Craiova și, în funcție de cum decurg aceste licitații și de banii care rămân, un alt proiect de rezervă este continuarea investiției în infrastructura de tramvai, pentru că doar o parte importantă din ea a fost reabilitată. Sunt anumite segmente, însă, care nu au fost prinse în reabilitare și vorbim la Ford, la Calul Mort și de la Hanul Craiovița, măcar până la Izvorul Rece, dacă nu până la Ișalnița, atât cât este întreaga cale de rulare.
„În ceea ce privește parcarea în oraș, vă spun că noi ne confruntăm cu foarte mari probleme”
A.U.: Știu că societatea pe care o conduceți ar urma să se ocupe și de ridicarea de mașini în perioada următoare. Care este stadiul acestui proiect, acestui regulament de ridicare, pentru că vedem din ce în ce mai mulți oameni nemulțumiți de faptul că se parchează aiurea pe stradă. Chiar și șoferii dumneavoastră de la RAT sunt blocați în trafic.
S.M.: Mergem pe ideea unei continuități atunci când spuneți că noi ar urma să fim desemnați pentru această activitate. Încă nu s-a luat o decizie la nivelul municipalității. Legislația în ceea ce privește achizițiile publice este una specială și care s-a modificat. Eu spun că dacă se încredințează acest serviciu către noi, avem specialiștii necesari, știm cum să facem asta, avem tot ceea ce este necesar în lege și putem să achiziționăm din venituri proprii mașinile speciale de ridicat pentru a face față acestui serviciu. Ideea este să fim noi. În ceea ce privește parcarea în oraș, vă spun că noi ne confruntăm cu foarte mari probleme. Sunt puncte nevralgice ale orașului, poliția locală și cea națională încearcă și ele să ne sprijine, însă sunt foarte multe aceste stații de autobuz în care se parchează. Vorbim despre zona centrală, zona Calea București, zona Centrului Vechi, stațiile de la Olteț, zona spitalelor, a grădinițelor la orele de vârf. În majoritatea stațiilor, nu cele din zona periurbană, dar cele din zona urbană, cam în orice perioadă există o mașină acolo care ne împiedică accesul în alveolă. Nu spun de colegii mei că sunt cei mai serioși, parchează dacă găsesc, dar în multe cazuri nu pot să staționeze acolo, ci staționează pe stradă pentru a îmbarca și debarca călătorii. Se face coadă foarte mare în spate. Este un lucru – dacă și când se va face – care va ajuta la descongesionarea traficului din Craiova.
A.U.: Mă refeream și la șoferii care parchează chiar în zona unui giratoriu. Chiar săptămâna trecută am văzut un caz, iar autobuzul nu se mai putea mișca.
S.M.: Am văzut și eu pe Facebook acest lucru. Din păcate, am văzut în zile succesive aceeași mașină parcată cam în același loc și blocând circulația. E strict apanajul instituțiilor care au în subordine siguranța ciruculației.
Cel puțin cinci autobuze, achiziționate în 2017
A.U.: Spuneți-ne de cine ține mutarea acestor stații de autobuz din anumite zone unde se circulă destul de greu.
S.M.: În primul rând, stațiile de autobuz au fost parte a contractului de delegare, care se poate modifica oricând. Ele sunt supuse, având în vedere importanța pe care o au, Comisiei de Sistematizare a Circulației de la nivelul municipiului Craiova, acolo unde sunt prezente mai toate instituțiile, de la Poliție Locală la Poliție Rutieră, la Ordinul Arhitecților, operatorul de transport, Primăria Craiova, Serviciile Publice. Acolo, propunerile vin fie de la cel care întâmpină problema, cum am fi noi, dacă am simți ceva în sensul acesta, fie de la anumiți cetățeni. Toate se fac cu avizul poliției. Comisia, fiind organ colectiv, nu se autosesizează.
A.U.: În legătură cu acordul-cadru cu firma Solaris, va ma continua el, se vor mai cumpăra autobuze noi?
S.M.: Contractul-cadru cu firma Solaris este făcut cu Primăria Municipiului Craiova. Pentru a le reaminti celor care ne citesc, este pe o perioadă de patru ani, cu un maxim de 50 de autobuze. 24 dintre ele au fost aduse. Contractul expiră în luna septembrie 2018, deci este timp suficient pentru achiziția de noi autobuze. În discuțiile pe care le-am avut cu primăria, cu Serviciul Buget, și anul acesta vor fi prinse, cel puțin partea care ni s-ar fi cuvenit anul trecut, având în vedere că atunci am făcut comandă, banii au fost prinși pentru achiziționarea a cinci autobuze Solaris, însă firma producătoare nu a putut să onoreze această comandă până la 31 decembrie, așa cum prevede legislația în vigoare. Pot să anunț craiovenii că, anul acesta, vor fi achiziționate cel puțin cinci autobuze. De acest număr se va pleca în această achiziție.
A.U.: Am întrebat, mai ales că, în ciuda faptului că nu știm, oficial, noi, cetățenii și jurnaliștii, câte autobuze mai merg din parcul auto al RAT, e nevoie de autobuze noi.
S.M.: E nevoie de autobuze noi indiferent de cât de mare sau de mic ar fi parcul. La noi se întâmplă să fie un parc care să acopere necesitățile de transport ale craiovenilor, dar nu să asigure o calitate așa cum ne-am dori-o. Avem încă autobuze de producție românească de la începutul anilor ’90. Foarte multe dintre ele sunt uzate moral. Orice îmbunătățire a parcului auto este binevenită, că sunt cinci, că sunt zece autobuze, că se obțin din fondurile primăriei, că se obțin din fonduri europene, din fonduri proprii.
A.U.: Anul trecut ați dat în uz și calea de rulare a tramvaiului și ați reabilitat în regie proprie toate tramvaiele, dacă nu mă înșel.
S.M.: Am reabilitat 12, parcul este mai mare, dar cu cele 12 plus alte două care fac relația Ford – Ișalnița putem să spunem că acoperim necesarul de tramvaie pe această axă, în acest moment.
„Nu s-a plâns absolut nimeni de frig pe perioada iernii”
A.U.: Vor avea craiovenii climatizare în tramvaie, la vară?
S.M.: Noi ne dorim foarte mult. Din discuțiile pe care le-am avut la primărie, și această investiție va fi prinsă. Noi am făcut, anul trecut, două licitații publice pentru montarea a 15 sisteme de aer condiționat pe tramvaie. Nu s-a prezentat nimeni. Nu suntem firmă producătoare, mi-aș dori foarte mult să oferim călătorilor aceste condiții, mai ales că nu s-a plâns absolut nimeni de frig pe perioada iernii. Chiar am triplat puterea de încălzire a acestor tramvaie, avem internet wireless gratuit, chiar dacă ele arată, sau chiar dacă ele sunt atât de vechi, am încercat să creăm un climat normal în ele.
A.U.: Pe când mai multe stații acoperite în municipiul Craiova?
S.M.: Cât de curând. Noi o să avem în planul nostru de investiții un studiu care să implice stațiile și modelul de stație pe care vrem să îl facem și apoi un proiect tehnic, pentru că modificările legilor din domeniul construcțiilor fac să avem nevoie de autorizație de construcție pentru acestea. Nu le vom face în regim propriu pentru că banii nu sunt suficienți pentru acestea, chiar dacă suntem o societate pe profit în ultimii patru ani. Vom încerca să găsim un parteneriat public-privat.
A.U.: La un moment dat, aveați automate pentru bilete în stațiile de autobuz. Ce s-a întâmplat cu ele?
S.M.: Încă le avem, însă nu mai sunt în stațiile de autobuz. Ele au fost achiziționate într-un proiect mai amplu pe care suntem foarte aproape de a-l repune pe tapet, de la e-ticketing, de la automate de bilete, de la GPS, mai multe componente care au fost în proiectul acesta, MODERN. Ideea este că, cel puțin la momentul respectiv, nu a fost un proiect implementat la întregul parc auto, la întreaga suprafață a municipiului Craiova. Automatele sunt, le avem în magazie, cât de curând o să le vedeți pe stradă. Zece erau la număr, încercăm și anul acesta să achiziționăm în plus, dar asta numai dacă vom reuși să punem la punct întreg sistemul. Noi aveam 120-130 de autobuze în traseu, iar GPS era pe 90 dintre ele. Din 241 de stații, era doar în 20 de stații afișaj electronic. Omul stă în stația asta, vede că vine autobuzul, dar vine un altul înaintea lui, unul pe care nu îl aștepta pentru că nu exista interconectarea între stația de afișare și GPS. Până nu vom pune la punct proiectul, nu îi vom da drumul. Oricum, și în această zonă de e-ticketing, probabil că foarte multă perioadă de timp se va merge în paralel și vom avea, oarecum, un preț cu reducere, pentru a încerca să îi îndrumăm pe craioveni către abonamentul sau biletul electronic.
A.U.: O întrebare care este legată în mod deosebit de tramvaiele reabilitate și autobuzele noi. S-au păstrat curate și neatinse, ca la început?
S.M.: Din păcate, nu. Sunt multe probleme în ele. Faptul că noi am investit în ele sau faptul că sunt noi face să nu se producă în interiorul lor atât de mult gunoi ca în celelalte. Dar se produce suficient. Poate mergem odată, la capăt de linie, să vedem cum arată un autobuz după un traseu.
A.U.: Mai merg craiovenii fără bilet, la fel de mult ca în anii trecuți?
S.M.: Nu am o situație comparativă cu anii trecuți. Pot să vă spun că în anul 2016 au fost undeva la aproximativ 11.000 de sancțiuni, fie că vorbim de bilete de suprataxă, fie că vorbim despre procese-verbale ale Poliției Locale. E un număr destul de mare.
