sâmbătă, noiembrie 23, 2024

Ultima ora

Sport

Astăzi se sfinţesc apele şi… caii

 

Boboteaza, sărbătorită, în ziua de 6 ianuarie, încheie ciclul sărbătorilor de iarnă şi reprezintă ziua în care a fost botezat Isus Hristos de către Ioan Botezătorul. Legenda de la care a pornit obiceiul sfinţirii apelor se referă la faptul că atunci când Ioan Botezătorul a început procesiunea botezării, diavolii au venit pe râul Iordanului pentru a o împiedica. În acel moment, Dumnezeu le-a poruncit preoţilor să sfinţească toate apele. Ca urmare, toţi diavolii au căzut sub gheţuri şi s-au înecat.

Boboteaza – sfinţirea apei

Pregătirea momentului sfinţirii apei se face, şi astăzi, cu multă atenţie, în fiecare comunitate. Anual, pe 6 ianuarie, se slujeşte în biserică agheasma mare. Fiecare creştin duce acasă această apă sfinţită pentru binele omului şi al casei sale, stropind cu ea prin casă pentru alungarea duhurilor rele, apoi se stropesc pasările şi animalele pentru spor şi pomii pentru rod bogat.

Policlinica Buna Vestire Craiova

Botezul cailor”, spectacolul de la Moţăţei şi Băileşti

În unele localităţi cum ar fi Moţăţei sau Băileşti localnicii aduc la biserică caii frumos ţesălaţi şi împodobiţi cu panglici şi ciucuri coloraţi, care, după slujba din lăcaşul de cult, împreună cu stăpânii lor, sunt stropiţi cu agheasmă de către preot (obiceiul este cunoscut sub numele de „Botezul Cailor”). După ce animalele au fost „botezate” este organizată câte o întrecere, în felul acesta este demonstrat felul în care animalul a fost îngrijit pe timpul iernii.

Băileştenii respectă cu sfinţenie tradiţiile de Bobotează. Anul acesta manifestările vor debuta cu o slujbă religioasă, iar la final, participanţii vor primi şi premii.

„Manifestările au loc în parcare la Sala Ada Nechita, unde au fost organizate de fiecare dată. Am luat toate măsurile. Băileştenii abia aşteaptă. Fac mişcare atât ei, cât şi animalele. Va fi oficiată şi o slujbă religioasă, vor fi acordate şi premii, la fel ca anul trecut”, a declarat, pentru Jurnalul Olteniei, primarul Costel Pistriţu.

Autorităţile sunt pregătite să intervină şi în caz de viscol.

„În primul rând ne aşteptăm la viscol. Avem Cod Galben. De fiecare dată când este viscol se blochează circulaţia în zona Galiciuica. Acolo e Drum Judeţean dar am trimis şi noi echipă, să intervenim astfel încât cetăţenii să nu mai rămână blocaţi. Cu deszăpezirea ne descurcăm, însă când viscoleşte sunt probleme. Sperăm să facem faţă”, a mai spus edilul.

Calafetenii, aşteptaţi la ceremonialul de recuperare a crucii din Dunăre

Tradiţionalul ceremonial al recuperării crucii din apele Dunării va avea loc şi în acest an la Calafat. Cei mai curajoşi vor sări în apă pentru recuperarea crucii şi aducerea acesteia la mal, iar cel care va îndura gerul Bobotezei şi va fi mai ager de mână va fi recompensat de către autorităţiile locului.

Începând cu ora 10.00, calafetenii sunt aşteptaţi în port, unde, după un program artistic susţinut de către Rozele Calafatului şi slujba tradiţională susţinută de un sobor de preoţi, crucea va fi aruncată în apele Dunării.

Păzitul fântânilor, cea mai importantă tradiţie locală

În noaptea de 6 spre 7 ianuarie, noaptea de Bobotează spre Sf. Ioan, în satele din sudul zonei etnografice Dolj se mai păstrează obiceiul păzitului fântânilor. Acesta se practică în satele Poiana Mare, Desa, Negoi, Dobridor, Moţăţei, Maglavit, Unirea (Risipiţi), Ciupercenii Noi, Galiciuica, Caraula.

Manifestarea din acest an va fi organizată de către Primaria Municipiului Calafat şi se preconizează paza la peste 50 de fântâni de pe teritoriul municipiului Calafat.

Specialiştii în etnografie spun că, pe vremuri, la păzitul fântânilor luau parte numai tinerii între 16-20 ani. Acum participă copii, tineri şi bătrâni. De ceva vreme au început să participe şi femeile. Începând din după amiaza zilei de 6 ianuarie (Boboteaza), fântânile de pe orice uliţă erau împodobite cu papură, stuf, crengi, peşchire, velinţe, chilimuri. Se aduceau paie, stuf, lemne pentru foc, frigări pentru petrecerea din timpul nopţii păzitului; fântâna era păzită toată noaptea pentru a nu veni cineva „să spurce” apa. Spurcatul apei, în mod simbolic, cu tăţă de grâu sau de porumb, constituia proba la care bătrânii satului îi supuneau pe cei tineri. Dacă bătrânii reuşeau să treacă neobservaţi şi să strice apa, păzitorii trebuiau ca până în zori să scoată atâtea găleţi cu apă până când fântâna era curăţată. În dimineaţa de Sfântul Ion, după rânduială, bătrânii veneau să sfinţească cu aghiazmă apa fântânii. Feciorii se spălau pe faţă cu apă curată pentru alungarea spiritelor malefice şi pentru purificare. Apa era dusă apoi gospodarilor, care se spălau de trei ori pe faţă şi apoi stropeau păsările, animalele şi pomii, pentru a fi roditori tot anul.

Obiceiuri uitate, se mai păstrează Iordănitul

În momentul de faţă, multe dintre aceste ritualuri s-au pierdut. Iordănitul este unul dintre obiceiurile care încă se păstrează, însă, acesta are loc dimineaţa şi nu la miezul nopţii.

Pe vremuri, în zorii zilei de 7 ianuarie, tinerii se împărţeau în grupuri, luau apă curată din fântânile păzite peste noapte şi plecau pe uliţele satului cu Iordănitul.

Aceştia porneau pe la casele gospodarilor, în primul rând pe la cei cu numele de Ion sau Ioana, cu derivatele lui, apoi din casă în casă, turnau de trei ori apă în mână la fiecare membru al familiei vizitate pentru a se spăla pe faţă, urându-le: „Să trăiască Sf. Ion! Să fiţi sănătoşi! S-aveţi un an bogat! La mulţi ani!”. Dacă gazda doreşte, „iordănitorii” stropesc şi animalele şi păsările pentru spor, dar şi pomii pentru rod bogat în anul care tocmai a început.

Pentru aceste urări gospodarii îi răsplătesc pe „iordănitori” cu cozonac, vin, cârnaţi sau bani.

 

Politica