luni, decembrie 23, 2024

Ultima ora

Sport

Viceprimarul Craiovei, Mihail Genoiu: „Taxa de parcare nu poate fi utilă decât atunci când va fi corelată cu ridicarea maşinilor”

Cum arată Craiova după 2016? Care sunt cele mai important proiecte pe fonduri europene închise de municipalitate şi care au fost problemele lor? Ce se întâmplă cu proiectele la care mai există câteva lucruri de rectificat? Cum vor fi ridicate maşinile în municipiu şi când va fi gata Water Park-ul? Sunt doar câteva dintre întrebările la care a răspuns viceprimarul Craiovei, Mihail Genoiu, într-un interviu acordat Jurnalul Olteniei, a cărei primă parte o puteţi citi mai jos. Partea a doua a acestuia, despre investiţiile din bugetul propriu, dar şi despre ceea ce municipalitatea doreşte să demareze în anul 2017, o puteţi citi în ediţia de vineri a Jurnalul Olteniei.

Care sunt cele mai importante realizări şi proiecte ale municipalităţii pe anul 2016?

Aş prinde în două categorii marile realizări, în sensul că au fost investiţii realizate pe fonduri europene şi investiţii realizate pe banii bugetului municipiului Craiova şi în prima categorie aş prinde marile proiecte care s-au recepţionat în cursul anului 2016 începând cu Calea Bucureşti, el însemnând un cumul de mai multe contracte. Unul a fost pentru calea de rulare, unul a fost pentru realibilitarea părţii carosabile, unul a fost pentru firul de contact şi tot ce înseamnă partea electrică a tramvaiului, iar altul a fost pentru sistemul de semaforizare. Ceea ce a fost final, în 2016, dar care a determinat şi recepţionarea şi darea în folosinţă a întregului bulevard şi a tramvaiului a fost calea de rulare şi firul de contact. La ora asta, Calea Bucureşti funcţionează, aşa cum aţi observat, inclusiv unda verde care pe această arteră este în regulă. Au fost, în ultimele luni, disfuncţionalităţi apărute din diverse defecţiuni, dar la care constructorul a intervenit şi le-a remediat. Important este că, atunci când funcţionează, funcţionează foarte bine.

Policlinica Buna Vestire Craiova

Că tot vorbim despre Calea Bucureşti, ce facem cu tirurile care intră în pasajul subteran? Sunt ele prost ghidate?

Marea lor majoritate sunt tirurile care vin de pe relaţia Calafat-Bechet şi care încearcă să tranziteze oraşul ori înspre Timişoara, ori înspre Bucureşti, ignoră toate semnele de circulaţie care sunt puse, pentru că putem vorbi despre orice, dar nu despre faptul că municipiul nu ar fi unul cu indicatoare clare şi suficiente. Le ignoră pentru că sunt obişnuiţi să se ghideze numai pe GPS-ul din bord. Avem un nou proiect realizat de cei de la Comisia de Sistematizare în cooperare cu Poliţia Rutieră, de montare de astfel de indicatoare, însă cel mai important lucru pe care încercăm să îl realizăm – nu am reuşit decât în mică parte – să luăm legătura cu firmele care actualizează GPS-ul. S-a montat o poartă pe care atârnă un senzor care, odată ce este atins de maşinile mai înalte de patru metri, acţionează semaforul pe culoare roşie de intrare în tunel. Cu toate astea, şi cu culoarea roşie în faţă, tirul a trecut, dacă aşa îi arată harta din bord. Până la urmă, soluţia asta va fi: să găsim societăţile, una dintre ele a fost depistată, care actualizează aceste hărţi, nu numai pentru pasaj. Craiova trebuie cuplată la asemenea noutăţi.

Un alt proiect aproape finalizat şi destul de important este Parcul „Romanescu”. Ce se întâmplă cu el?

Nu aş trece proiectul la cele finalizate pentru că el este în derulare, se va finaliza probabil la începutul anului 2017. Pe 27 decembrie s-a dat ordinul de începere a lucrărilor pentru ceea ce mai este de făcut acolo, gardul de la lacul lebedelor şi balustrada de la lacul cel mare. Întârzierea dintre momentul în care s-a primit soluţia de la Ministerul Culturii şi până la data de 27 decembrie a fost dată de dispoziţia de şantier care a trebuit să prevadă detaliile de execuţie cu balustrada de la lacul cel mare în conformitate cu avizul de la minister. La ora aceasta, există, s-a dat ordinul de începere, numărul de zile preconizat, dacă vremea permite, este de 36 de zile. Practic, undeva pe la finele lunii ianuarie, începutul lunii februarie ar trebui să vorbim şi despre recepţia Parcului „Romanescu”. Tot în parc avem Teatrul de Vară care este un proiect recepţionat, unul care a fost cu foarte mari probleme, avangardist, cu acea structură pe care toată lumea a văzut-o la ora asta, destul de greu şi de complicat de realizat, dar până la urmă s-a finalizat. Au fost făcute problele, s-a montat şi acel acoperiş care, spre greşeala noastră şi a constructorului, a fost lăsat nefinalizat, în sensul că s-au întins prelatele, dar nu s-au întins decât pentru nişte probe în momentul recepţiei şi au rămas în acea fază între a fi întinse toate şi a fi date jos. Furtuna de acum câteva luni, care a fost şi de un grad destul de ridicat, cam neîntâlnit în Craiova, a făcut ca o prelată sau două să fie afectate. Au fost discuţii că o să fie afectată structura de rezistenţă, proiectanţii au intervenit, s-au făcut adrese, la ora asta îşi verifică tot proiectul şi toată realizarea în aşa fel încât să ne mai dea o dată certitudinea, pe care şi-au asumat-o inclusiv când au semnat procesul-verbal de recepţie. Între timp, primăria a ţinut o procedură pentru că aşa este proiectul gândit, ca primăvara să se întindă această prelată şi iarna să fie dată jos. La ora aceasta s-a ţinut această procedură, s-a adjudecat şi firma va da jos, dacă nu cumva a dat deja, prelatele de la teatru. Va trebui să intervenim în primăvară cu modul de funcţionare, să găsim varianta cea mai optimă de întreţinere a acestui teatru de vară şi vom avea programate aproape în fiecare weekend, dacă nu şi în serile săptămânii, spectacole ale instituţiilor de cultură doritoare.

Foarte importante sunt cele trei mari artere reabilitate pe fonduri europene, Râului, Bariera Vâlcii şi Caracal. Pe Râului ştim că au fost probleme. Când se vor rezolva?

Aş vrea să vorbesc întâi despre Bariera Vâlcii, pentru că a fost un proiect cu foarte multe probleme, cu întârzieri. Marea parte a problemelor a plecat de la faptul că terenul din zona respectivă este foarte instabil, cu foarte mari probleme, cu o canalizare pe o adâncime foarte mare dar, în final, este un proiect realizat, strada este circulabilă, deci nu are niciun fel de probleme. Pe Râului au fost de la început probleme. Este un teren foarte dificil. Din cauza faptului că este pe o zonă unde pânza freatică este foarte ridicată şi din cauza modului în care este casetarea canalului, şi mă refer la casetarea veche. Partea de casetare executată pe fonduri europene este altfel făcută, este realizată pe pat de beton, casetele sunt aşezate cu o planeitate, sunt îmbinate una cu alta astfel încât nu se permite evacuarea apei din canal atunci când sunt precipitaţii peste măsură. Pe partea cea veche, casetată în anii anteriori, casetele au fost montate direct pe fundul canalului. Între timp, apa a lucrat, pământul s-a denivelat, casetele s-au mişcat şi au rosturi foarte mari între ele, iar atunci când apa creşte peste ele, la un nivel de precipitaţii foarte intens, afectează zona. Acolo, la calea de rulare, proiectul va avea de suferit în permanenţă. Avem mai multe adrese către Compania de Apă şi i-am solicitat să ia măsuri, să ne prezinte un proiect şi o modalitate de a interveni asupra acestor casete. Probabil, procedura este destul de complicată, va trebui întâi decolmatat, să se găsească nişte soluţii. În anii anteriori, au mai fost nişte încercări de a găsi soluţii foarte costisitoare dar, până la urmă, va trebui realizat acest lucru. Acesta a fost punctul sensibil al contractului. Una dintre probleme şi cea mai importantă este că gazonul nu a ieşit la recepţie, acesta este prins în anexă. Ea a fost prelungită şi termenul acela de 90 de zile a fost majorat pentru că nici vremea nu a fost prielnică pentru a răsări gazonul pe acolo. Între timp, au mai apărut şi alte probleme la calea de rulare, mai multe cămine, mai multe guri de scurgere s-au mişcat, au apărut rupturi şi plecări de covor asfaltic din jurul lor. Am făcut notificări către firma Tel Drum, este pentru prima dată când, dacă nu se va răspunde în termenul stabilit şi transmis, se va trece la executarea garanţiei şi repararea lor cu alt operator. Ar fi pentru prima dată în istoria Craiovei operarea unei garanţii, când s-ar intra într-o garanţie de bună execuţie. Noi sperăm, în continuare, totuşi, că constructorul va veni şi îşi va remedia problemele. Știu că este destul de complicat pentru un constructor să se deplaseze pe distanţe atât de mari pentru reparaţii mărunte, dar ele trebuie făcute şi noi nu putem închide ochii asupra lor. Este o zonă care este lăsată pentru a se stabiliza şi care trebuie făcută, vizavi de porţiunea aceea cu fisuri care sunt, la ora asta, chituite cu mastic. Ea a fost, efectiv, dacă vrem să ne întoarcem în timp, o soluţie dată de expertiză. Constructorul a respectat proiectului, proiectul la rândul lui a fost întocmit după expertiză. La ora aceasta, expertiza ulterioară recepţiei, s-a solicitat ca această porţiune să fie urmărită şi observată în timp. Am transmis mai multe modalităţi de remediere în cazul în care apar defecţiuni.

Cum evoluează lucrurile la parcarea subterană?

Parcarea subterană este unul dintre cele mai importante proiecte recepţionate în acest an, unul greu, complicat, controversat.

Și oamenii sunt foarte greu de convins să intre în parcare.

În momentul acesta s-a terminat dezbaterea publică pentru regulament – şi o luăm de la coadă spre capăt – regulamentul pentru parcarea în zona centrală. Sperăm ca aceasta să determine oamenii să intre în parcarea subterană. Acesta va intra în dezbatere publică pe data de 12 ianuarie, după care va fi trecut printr-o şedinţă de consiliu local şi va deveni operabil. Va fi susţinut, şi este foarte bine că la ora aceasta se suprapune cu modalitatea de ridicare a maşinilor, ca sancţiune.

Cum va funcţiona asta la Craiova?

Ea va funcţiona tot cu atribuire către Regia Autonomă de Transport. Ca noutate, modalitatea de ridicare a maşinilor este stabilită de legiuitor în alt fel, maşinile nu mai pot fi ridicate cu tipul acela de autovehicule, prin care maşinile ridicate se sprijineau cu roţile din spate pe carosabil. Trebuie să existe platforme, în aşa fel încât maşina să nu mai atingă sub nicio formă carosabilul.

Deci, o nouă achiziţie din partea RAT SRL.

Da. Însă această procedură ne va ajuta foarte mult pe partea aceasta de regulament al parcării. Sperăm ca, în momentul acesta, şi cu teama de a nu ţi se ridica maşina, dar şi cu confortul pe care ţi-l oferă perioada de iarnă o maşină în care te urci dimineaţa, păzită, neacoperită de chiciură, de gheaţă, de eventuale ninsori, la o temperatură plăcută, parcarea să devină atractivă. Am urmărit acel panou de lângă pasajul suprateran, iar gradul de ocupare, cel puţin pentru nivelul 1, a crescut. Acolo, locurile libere stăteau la 200, iar acum au ajuns la 100 şi sunt momente în care scad şi sub 100 de locuri libere. La nivelul 2 se ocupă ceva mai puţin. Însă lumea începe, uşor-uşor, să se obişnuiască. Noi am avut controale, suntem verificaţi la indicatorii parcării, cel principal fiind gradul de utilizare. De aceea şi venim cu acest regulament al parcărilor din zona centrală, ca să determinăm cetăţenii să o folosească. Sunt convins că, la un moment dat, va deveni foarte, foarte utilă. Aduceţi-vă aminte, la început, ce scandal a fost cu oamenii care nu ştiau să iasă din parcare, au rupt bariera, au stricat bancomatele. Până la urmă, orice se învaţă. După un timp vom spune „uite ce simplu e”. Parcarea exterioară este, la fel, foarte simplă, pentru că ea va fi acţionată cu un simplu mesaj de pe telefon. Ai transmis un cod, iar el prevede un număr de o oră sau de cât vrei să laşi maşina în parcare. În felul acesta se achită. Mulţi s-au întrebat ce fac cei fără telefon. Înseamnă că nu îţi permiţi să plăteşti o parcare dublă şi te duci în parcarea subterană, unde plăteşti cu bani cash, la bancomat. Sau ai uitat telefonul acasă. Deci, nu rămai cu maşina neparcată dacă nu ai telefon. Nu asta este problema. Am ales această variantă pentru că este şi o perioadă de testare şi pentru că bancomatele automate sunt destul de scumpe. Dacă se va dovedi utilă, parcarea exterioară va fi îmbunătăţită şi cu aceste automate de plată.

Este o metodă de disciplinare a şoferilor? Vă întreb pentru că ştim ce se întâmplă în centru. Se parchează, uneori, pe trei rânduri. Nu ai pe unde să mergi, nici ca pieton şi uneori, nici cu maşina.

Este, cum spunea cineva, o taxă de lojă. Vrei să stai în faţă, plăteşti. Taxa nu poate fi utilă decât în momentul în care este corelată şi cu normele de ridicare a maşinilor despre care am vorbit. Proiectul supus consultării publice existent pe site a fost într-o variantă, între timp au apărut multe solicitări ale cetăţenilor, iar la dezbaterea publică de pe 12 ianuarie vom încerca să ţinem cont de toate solicitările lor. Multe dintre ele se referă la riveranii din zona centrală, care au probleme cu parcatul maşinilor. O să găsim o soluţie şi pentru asta, de comun acord cu ei, cu cetăţenii.

La Water Park-ul din Lunca Jiului, unde ne aflăm în momentul de faţă? Care este stadiul procedurii pentru autorizaţia pentru intrarea în legalitate?

Autorizaţia de construire are două expertize la bază care, la rândul lor, sunt pentru două obiective. Practic, sunt patru expertize: două de rezistenţă, două de pompieri. Cea de pompieri este în lucru, documentaţia este dusă la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Când se va obţine de acolo avizul, se vor depune actele pentru autorizaţie. Speram ca asta să se întâmple în 2016, însă nu cred că mai e timpul efectiv, dar nu este departe. După emiterea autorizaţiei, nu ştiu dacă mai sunt lucrări de executat, poate finisaje şi ceva de arhitectură, care nu face obiectul autorizaţiei. Noi deja discutăm, la ora asta, despre modul de funcţionare, despre ceea ce asigură funcţionalitatea. Continuăm o discuţie cu Agenţia pentru Dezvoltare Regională, pentru că proiectul nu prevede amplasarea de chioşcuri, de niciun fel de activitate comercială în incintă. Este aproape imposibil, fără o apă plată, un suc sau altceva. Pe aleile din parc, înspre calea de acces, s-au prevăzut locuri şi în primăvară o să fie gata şi acestea şi se vor licita nişte chioşcuri dar este, totuşi, important, să existe şi în interior. Sunt convins că vom găsi înţelegere la ADR pentru că nu are logică să funcţioneze în felul acesta. Vom încerca să vedem cum putem face şi pentru montarea unei instalaţii de sonorizare. Nu se ştie, se pierde un copil, se întâmplă ceva şi e bine să existe o astfel de staţie.

Dar cu salvamarii ce se întâmplă?

Nu ştiu ce se întâmplă, ştiu că sunt deja trei locuri ocupate. Se vor găsi, până la urmă, pentru că, după un an, lumea a aflat că există aceste posturi şi sunt mulţi care s-au îndreptat spre a-şi perfecţiona documentele şi cursurile respective pentru meseria care, una peste alta, este frumoasă.

Să nu uităm şi de blocurile reabilitate termic.
Aşa este, sunt 22 de blocuri reabilitate. S-a plecat de la un număr destul de mare de blocuri, multă lume s-a speriat, mulţi nu au mai vrut să continue. Ultima parte a fost retrasă de noi pentru că se terminase finanţarea şi a trebuit să retragem proiectele pentru că nu mai erau bani pentru ele. Oricum, după părerea mea, este un succes, şi la funcţionalitate, şi la felul în care arată, şi la gradul de mulţumire a cetăţenilor din aceste blocuri. Nu am auzit decât lucruri frumoase din partea locuitorilor, motiv pentru care sunt mult mai multe solicitări pentru noile proiecte. Primul ghid deja a plecat, s-a terminat, noi nu am fost pregătiţi pentru acesta, dar deja strângem pachetul de blocuri, pentru că va trebui să apelăm la o altă proiectare, alte studii de fezabilitate. Trebuie luate de la zero, iar proiectele diferă puţin pentru că, de această dată, prevăd şi separarea pe orizontală a distribuţiei de apă caldă. Aşa cum este la gaze şi la curent, fiecare va fi răspunzător pentru ceea ce consumă şi va fi debranşat doar cel care este rău-platnic. Fiecare este răspunzător pentru ceea ce consumă şi pentru ceea ce plăteşte. Vrem să prindem cât mai multe blocuri în reabilitare. Deja avem programate întâlniri cu asociaţiile de proprietari în luna ianuarie, pentru a le prezenta schimbările. În rest, mai avem Business Center Sud, pe fonduri europene, dar şi Colegiul „Bibescu”, unul care a ieşit foarte bine, şi este cel mai vechi proiect realizat din punct de vedere al proiectării.

Politica