Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, a declarat că municipalitatea se opune categoric construirii depozitului de deşeuri radioactive de la Radiana, dar şi noului reactor nuclear de la Kozlodui.
Olguţa Vasilescu a făcut anunţul, joi, cu ocazia desfăşurării, la Filarmonica Oltenia, a unei dezbateri publice pe tema raportului privind impactul asupra mediului pentru proiectul „ Propunerea de investiţie pentru construirea unui depozit național de deşeuri radioactive în zona localităţii Kozlodui, titular Compania de Stat- Deşeuri Radioactive (SERA W), Republica Bulgaria".
La dezbatere au luat parte câteva zeci de persoane, cetăţeni, dar şi reprezentanţi ai autorităţilor publice, din Bulgaria şi România. Reprezentantul Ministerului Mediului bulgar a ajuns la aproape două ore după începerea evenimentului.
Olguţa Vasilescu a anunţat că anul trecut a fost realizat un sondaj de opinie, în cadrul căruia craiovenii au fost întrebaţi dacă sunt de acord cu construirea celor două obiective la mai puţin de 200 de kilometri distanţă de Craiova. 88% dintre cei chestionaţi au spus că nu sunt de acord, iar 84,2% au afirmat că municipalitatea ar trebui să ceară interzicerea construirii unui depozit de deşeuri.
“Ca urmare a acestui sondaj de opinie, poziţia oficială a municipalităţii Craiova este că ne opunem categoric ca acest depozit de deşeuri radioactive să fie construit la o distanţă atât de mică de oraşul nostru. Pe parcursul anului trecut, sub egida Instituţiei Prefectului am avut o întâlnire cu toate instituţiile abilitate să răspundă în cazul unui accident nuclear. Concluzia a fost clară: nu suntem pregătiţi să facem faţă unei astfel de provocări, nici ISU, nici spitalele din Dolj. Am consultat, de asemenea, un avocat de drept internaţional pe problema mediului şi am stabilit să ne luăm toate măsurile necesare pentru a ne opune acestei construcţii”, a precizat primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu.
Pe de altă parte, reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului au atras atenţia autorităţilor bulgare cu privire la faptul că s-au angajat să transmită autorităţilor locale din judeţul Dolj, periodic, informări cu privire la măsurarea radioactivităţii de la centrala de la Kozlodui şi nu au făcut-o.
Partea bulgară insistă asupra construirii depozitului de deşeuri radioactive şi susţine că nu va avea un impact negativ asupra mediului.
Reamintim că, anul trecut, o organizaţie neguvernamentală din Craiova a strâns semnături pentru a organiza un referendum pe această temă. Craiovenii ar fi urmat să spună dacă sunt sau nu de acord cu construirea depozitului de deşeuri radioactive de la Radiana şi a noului reactor nuclear de la Kozlodui. Organizarea referendumului nu a fost aprobată de autoritatea locală pe motiv că nu ar fi avut valoare juridică.
Conform Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor pentru municipiul Craiova, sudul judeţului Dolj, inclusiv municipiul reşedinţă de judeţ ar putea fi afectate de un accident nuclear major la centrala de la Kozlodui.
„În cazul unui accident nuclear, în mediu se pot elibera şi dispersa produşi de fisiune sub formă gazoasă, lichidă sau solidă. Produşii radioactivi gazoşi şi sub formă de aerosoli se pot răspândi pe o suprafaţă mare, astfel încât în cazul unui accident nuclear major se pot depăşi nivelurile de intervenţie asociate măsurilor de protecţie. Produşii radioactivi lichizi şi solizi, cu activităţi specifice mari şi arie de răspândire mică, pot ajunge în fluviul DUNĂREA, contaminând folosinţele de apă din aval şi în mod deosebit pânza de apă a sistemului de irigaţii Sadova – Corabia amplasată la sud de localitatea Dăbuleni”, se precizează în documentul menționat.
În cadrul unei alte dezbateri organizată, anterior, pe această temă, reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dolj, afirmau că 16 comune din judeţ sunt expuse riscului.
„Pentru centrala nucleară de la Kozlodui sunt stabilite trei zone de protecţie, prima zona cea de 3 km, este aşa-numită zona de excludere în care nu este permisă niciun fel de activitate, în care orice activitate care s-ar întâmpla în mod normal sau în caz de accident este sub strictul control al autorităţilor, această zonă nu atinge teritoriul României. A doua zonă de protecţie este zona de planificare a măsurilor urgente de protecţie a populaţiei. În cazul în care se întâmplă un accident, se pun în aplicare măsurile de protecţie pentru această zonă. Această zonă de 30 km atinge teritoriul României, 16 comune, sunt incluse în această zonă, Măceşu, până la Valea Stanciului, Dăbuleni, cuprinde şi puţin din judeţul Olt. Următoarea zonă este de protecţie pe termen lung-stabilită arbitrar, 100 km. Craiova se află în al treilea cerc.Toate aceste zone 3-30-100 km sunt orientative, un accident în situaţia în care el s-a produs nu cunoaşte limite. Nu ai de unde să ştii care va fi dezvoltarea lui pe măsură ce acest accident evoluează în dinamica lui. În planul de protecţie şi intervenţie pe care îl avem la nivelul judeţului sunt stabilite măsuri, mijloace şi forţe de intervenţie, pe urgenţe cine intervine în primă instanţă, dacă situaţia evoluează aducem forţe şi din alte părţi”, a spus Bogdan Vlăduţoiu, ofiţer specialist ISU Dolj.
Obiectivele nucleare care cresc riscul pentru aceste zone se referă la construirea unui nou reactor de mare putere cca 1.200MW, construirea unui megadepozit – 350.000 tone de deşeuri radioactive în perimetrul localităţii Radiana, Kozlodui, la aproximativ 4 km faţă de graniţa de sud a României şi aproape 50 km faţă de Craiova.
Centrala Nuclear Electrică KOZLODUI este amplasată pe teritoriul Bulgariei, pe malul drept al fluviului Dunărea la aproximativ 3 km sud-vest de confluenţa râului Jiu cu fluviul Dunărea (graniţa românească) şi la aproximativ 13 km vest-sud-vest de localitatea Bechet judeţul Dolj
Centrala operează cu un număr de 6 reactoare având o putere totală de 3.538 MW. Toate unităţile operează reactoare de tip PWR (Pressurized Water Reactor) astfel: patru reactoare tip VVER-440 model V230, neanvelopate, cu o putere de 440 MW(e) fiecare: unităţile 1÷4; două reactoare tip VVER-1000, anvelopate, cu o putere de 1.000 MW(e) fiecare: unităţile 5 şi 6.
