Începând cu ziua de Florii, Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului s-a intrat în ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos. Potrivit rânduielilor canonice, în această săptămână se ajunează până spre seară, caracteristica esenţială a acestei săptămâni fiind Deniile.
Astfel, în biserici se vor oficia în fiecare seară slujbe prin care credincioşii îl "petrec" pe Hristos pe drumul Crucii. Fiecare zi a acestei săptămâni are o semnificaţie deosebită, credincioşii rememorând evenimentele din ultimele zile din viaţa pământească a Mântuitorului, înainte de Înviere.
“Este cea mai importantă sărbătoare a anului. Încă dinainte cu 40 de zile de sărbătoarea Paştelui începe să se pregătească această perioadă. Săptămâna dinainte de Paşti este mai importantă pentru că încep slujbele speciale, Deniile, în fiecare seară. Ar trebui să fie importantă pentru toţi creştinii ortodocşi pentru că fiecare trebuie să se regăsească în aceste sărbători, cu atât mai mult cu cât fiecare ar trebui, în această perioadă mai ales, să ne îndreptăm paşii către biserică, pentru liniştea noastră. Fiecare dintre noi ar trebui să ne spovedim, să ne mărturisim păcatele, să-l primim pe Mântuitorul Iisus Hristos în ziua de Paşti cu sufletele curate. Totodată este vorba şi de post, care a început de acum 40 de zile. Sunt oameni care pot să ţină aceste 40 de zile, dar sunt şi oameni care nu pot ţine tot postul. Deniile sunt slujbe speciale care se fac începând din Duminica de Florii, seara, prima Denie atunci este, Duminică seara. Mai importante şi mai frumoase, cum oamenii le ştiu, sunt cele de joi seara şi vineri seara. Joi seara este Denia celor 12 evanghelii, când se citesc cele 12 evanghelii şi prezintă toată perioada asta încă de când este luat Mântuitorul, de la Cina Cea de Taină până la Răstignire. Vineri este Denia Prohodului unde întreaga biserică şi întreaga comunitate participă pentru că toată lumea cântă Prohodul. Încă din copilărie ne amintim cum vineri seara toată lumea mergea la Prohod”, a spus Laurenţiu Cherciu, preot la Biserica Sfântul Ilie din Craiova.
Ca obiceiuri și superstiții, încă din Lunea Mare, credincioşii se pregătesc pentru întâmpinarea acestei sărbători speciale. Femeile încep curățenia de Paște, aerisesc casa, se văruiește și se spală totul, “Să nu te prindă Paștile în necurățenie, că te blestemă casa!”
În Marţea Mare se fac treburile grele pe lângă casa. Miercurea Mare este ultima zi în care se mai pot face treburi pe câmp sau se mai spală şi calcă. De asemenea, Miercurea Mare este Ziua când Iuda l-a vândut pe Iisus.
Joia Mare este ultima zi în care se pomenesc morţii, iar femeile merg la biserică şi împart colaci de post, vin, miere si fructe. În după-amiaza acestei zile se fac pâinea, pasca şi cozonacul. În Joia Mare a avut loc şi Cina Cea de Taină când Mântuitorul a instituit Sfânta Euharistie şi le-a spus ucenicilor că unul dintre ei îl va trăda.
În Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor se ţine post negru şi seara se merge la biserică pentru Prohod şi trecerea pe sub masă. În noaptea zilei de joi spre vineri, Iisus a fost dus legat în cetate la Ierusalim, la Sinedriu, unde preoţii împreună cu marele preot urmau să-l judece.
În Sâmbata Mare, femeile pregătesc mielul sacrificat în această zi, fac ultimele pregătiri pentru masă şi scot hainele noi pentru Paşti. În Sâmbăta Mare, care încheie Săptămâna Patimilor, creştinii ortodocşi prăznuiesc îngroparea trupească a Mântuitorului Iisus Hristos. Este o zi a tăcerii şi a aşteptării Învierii.
Duminica – Ziua Învierii
Învierea lui Iisus Hristos, după ce a luat asupra Sa păcatele omenirii şi a fost răstignit pe cruce, este cel mai important eveniment al creştinătăţii. Duminica Paştelui simbolizează biruinţa lui Iisus asupra morţii şi promisiunea vieţii veşnice.
În această perioadă creştinii ortodocşi merg la biserică pentru a se spovedi şi a-şi mărturisi păcatele deoarece se spune că Dumnezeu iartă, prin duhovnic, păcatele creştinilor care se căiesc sincer şi le mărturisesc la scaunul spovedaniei, în faţa preotului. De asemenea, pe lângă pregătirile oamenilor de rând şi biserica se pregăteşte pentru Învierea Domnului. Preoţii taie în bucăţi pâinea şi o stropesc cu vin, care se va transforma în Sfintele Paşti.
“Încă din copilărie ne amintim cum vineri seara toată lumea mergea la Prohod. Oamenii încă mai cred în Taina Sfintei Spovedanii şi noi preoţii suntem plăcut surprinşi că sunt şi tineri care vin să se spovedească. Mi s-a întâmplat să am mai mulţi tineri la spovedit decât bătrâni, iar ăsta este un lucru bun şi un lucru frumos care dovedeşte că tradiţia noastră are loc în sufletul tinerilor doar că trebuie să-şi îndrepte puţin paşii spre Biserică şi să-şi dorească din suflet să primească această învăţătură.
Şi Biserica se pregăteşte pentru Sfintele Paşti, încercăm s-o pregătim ca să fie cât mai curată. În fiecare casă se face curăţenie, acelaşi lucru îl facem şi noi. Sâmbăta, de obicei, se adună mai mulţi credincioşi de-ai noştri din Biserică, oameni mai curaţi, bătrâni în special care taie pâinea adusă de diferite persoane, iar dacă nu este îndeajuns mai cumpărăm şi noi şi o taie în acele bucăţele mici pe care noi atunci, noaptea, citim rugăciunea de sfinţire şi o stropim cu vin ca fiecare om care vine la Biserică să ia câte un păhăruţ de Paşti. Pâinea poate fi adusă de orice credincios, de obicei este adusă de oameni care vor să pomenească pe cineva sau în amintirea unui răposat. Se strânge pâinea şi se taie atunci sâmbătă dimineaţa până după-amiaza, diferă de la Biserică la Biserică. Fiind o Biserică mai mare trebuie să tai cât mai multă pâine să faci Paşti, la Bisericile mai mici se taie mai puţină. De cele mai multe ori, omul pentru asta vine la Biserică, pe lângă faptul că vine şi aprinde o lumânare şi se roagă. Cea mai multă aglomeraţie într-o Biserică este de Paşti, mărturisește Laurențiu Cherciu.
