Fostul judecător al Curţii Constituţionale, Toni Greblă, trimis în judecată pentru trafic de influenţă, nu scapă de interceptările din dosar.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins joi cererea lui Toni Greblă de înlăturare a interceptărilor din dosar, dar şi o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.66 alin.1 din Legea nr.47/1992, art.281 alin.1 lit.a-d, art.16 alin.1 lit.e, art.396 alin.6, art.421 şi art.448 Cod procedură penală.
Art. 66 alin.1 din Legea nr.47/1992 prevede: "Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a Preşedintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie".
Toni Greblă, fost senator în Parlamentul României (2010 – 2013) şi, ulterior, judecător la Curtea Constituţională (2013 – 2015), a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în septembrie 2015.
Greblă este acuzat de trei infracţiuni de trafic de influenţă, dintre care una în formă continuată, efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii pentru sine şi pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, constituirea unui grup infracţional organizat şi fals în declaraţii în formă continuată (13 acte materiale).
În acelaşi dosar, procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a lui Bîrcină Ion, administrator al mai multor societăţi comerciale, Prundianu Mihai, administrator al unei societăţi comerciale, Grecu Gheorghe şi Dolghi Victor, cetăţean din Republica Moldova.
În ceea ce-i priveşte pe Bîrcină Ion, acesta este acuzat de cumpărare de influenţă şi constituirea unui grup infracţional organizat, Prundianu Mihai e acuzat de cumpărare de influenţă, Grecu Gheorghe – de complicitate la infracţiunea de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii pentru sine şi pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite şi spălare de bani, iar Dolghi Victor – de constituirea unui grup infracţional organizat.
În rechizitoriu, procurorii au reţinut că în perioada 2010 – 2015, Greblă Toni, aflat în exercitarea funcţiei de senator în Parlamentul României (2010 – 2013) şi, ulterior, judecător la Curtea Constituţională (2013 – 2015), a pretins şi primit de la omul de afaceri Bîrcină Ion, cu titlu de foloase necuvenite, folosinţa gratuită, service-ul şi asigurarea pentru autoturismul marca BMW Seria 5, în echivalent de 56.070 euro.
De asemenea, fostul senator ar fi primit, în aceeaşi perioadă, folosinţa gratuită a unui post telefonic înregistrat pe o firmă, în cuantum de 24.648,11 lei; în 02.11.2011, suma de 1.200 lei; în octombrie 2012, materiale electorale pentru campania electorală privind alegerile parlamentare pentru lipirea a 20.000 de afişe şi alte materiale electorale, în cuantum total de 8.973,34 lei.
În schimbul acestora, potrivit procurorilor, Greblă i-a promis lui Bîrcină că va interveni şi va determina funcţionari publici – din cadrul societăţilor şi companiilor naţionale cu capital de stat, ministere, autorităţi publice centrale şi locale – să îndeplinească şi să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuţiile de serviciu ale acestora, astfel încât firmele controlate de Bîrcină Ion (cu interese în domenii de activitate diversă – energie, transport fier vechi ş.a.) să obţină contracte comerciale sau alt tip de facilităţi comerciale.
Potrivit DNA, în perioada 2008 – 2012, punctual în legătură cu campaniile electorale din 2008 şi 2012, Greblă a primit foloase electorale necuvenite în cuantum total de 100.000 euro (câte 50.000 de euro per campanie) de la Bîrcină Ion, în schimbul promisiunii de a interveni şi determina diferiţi funcţionari publici să urgenteze realizarea unor acte ce intrau în atribuţiile acestora de serviciu în folosul firmelor controlate de Bîrcină.
Totodată, în perioada 2009 – 2015, în calitate de senator (2008 – 2013) şi ulterior judecător de Curte Constituţională (decembrie 2013 – 2015), Toni Greblă a pretins şi primit, direct şi indirect, de la cumpărătorul de influenţă Prundianu Mihai, mai multe foloase necuvenite în cuantum total de 481.276,42 lei, din care: – 360.269,42 lei reprezentând investiţii în curs consemnate în lista activelor unei societăţi comerciale (un tractor cu remorcă şi marfă aflată în custodie, respectiv contravaloarea a 80 de struţi, materiale de tip tâmplărie PVC şi alte materiale de construcţie pentru reabilitarea clădirilor unei ferme din judeţul Gorj); – 121.007 lei reprezentând cheltuielile salariale pentru un număr de şase angajaţi în perioada 2011 – 2015, pe firma Camera de Comerţ şi Industrie România — Japonia (care lucrau în realitate la ferma din Buduhala – Teleşti).
În schimb, Greblă Toni a promis că va interveni şi determina diferiţi funcţionari publici din cadrul companiilor şi societăţilor naţionale, respectiv autorităţi publice centrale şi locale, în folosul firmelor controlate de Prundianu, cu interese în domeniul energiei.
Procurorii mai arată că în perioada 2010 — 2015, Greblă a efectuat activităţi specifice calităţilor de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societăţii) şi director general (operaţiuni financiare ca acte de comerţ), încălcând dispoziţiile legale privind incompatibilităţile aplicabile judecătorilor de la Curtea Constituţională şi senatorilor.
''Începând cu luna august 2014, inculpatul Greblă Toni a constituit un grup infracţional organizat împreună cu inculpaţii Bîrcină Ion şi Dolghi Victor, având drept scop crearea unui mecanism de eludare a obligaţiilor faţă de statul român în activitatea comercială de export produse alimentare către Federaţia Rusă prin interpunerea Turciei (stat care nu avea impuse sancţiuni economice de export, aşa cum avea Uniunea Europeană din partea Federaţiei Ruse pentru exportul de produse agro-alimentare). Acest mecanism avea ca premisă folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor de transport şi comerciale falsificate (în sensul ascunderii provenienţei reale a bunurilor — ţară din Uniunea Europeană)'', se mai arată în comunicatul DNA.
În perioada 2008-2015, Greblă Toni a omis să declare ''în cele 13 declaraţii de avere'' faptul că a dobândit de la o rudă, printr-un contract de donaţie, un teren în suprafaţă de 10.000 mp, situat în extravilanul com. Teleşti, jud. Gorj.
Potrivit DNA, în perioada 2010 – 2015, Grecu Gheorghe a înlesnit şi l-a ajutat pe Toni Greblă în efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia.
''Concret, acesta a acceptat să acţioneze în mod ocultat şi disimulat în sensul asumării, în mod nereal, a calităţii de proprietar al fermei, efectuând pentru Greblă Toni diferite acte de gestionare şi administrare a fermei, inclusiv operaţiuni financiare ca acte de comerţ (negocieri, contracte ş.a.). Aceasta, în condiţiile în care Grecu Gheorghe cunoştea care erau sursele de finanţare şi cine era proprietarul fermei situate în extravilanul comunei Teleşti, jud. Gorj, respectiv Greblă Toni. În perioada respectivă, Grecu Gheorghe a obţinut ca folos propriu, din activitatea prestată, contravaloarea veniturilor salariale, în cuantum total de 34.335 lei. Aceste beneficii salariale necuvenite au fost plătite de inculpatul Prundianu Mihai prin Asociaţia Camera de Comerţ şi Industrie România – Japonia'', se mai arată în comunicatul DNA.
Procurorii mai susţin că acţiunile lui Grecu au avut drept scop atât mascarea existenţei situaţiei de incompatibilitate în care se afla senatorul/ judecătorul Toni Greblă, cât şi facilitatea obţinerii, de către acesta din urmă, a foloaselor necuvenite provenind din administrarea fermei respective.
