„Piticule, intraţi în pământ!” 20 ani de la misiunea din Angola

Redactia

În urmă cu 20 de ani, 600 de militari craioveni din Brigada II „Infanterie” Rovine, sub comanda locotenent-colonelului Ion Pîlşoiu, participau la o operaţiune de menţinere a păcii sub mandat ONU, în Angola. Misiunea s-a numit UNAVEM III, iar pentru ea, militarii craioveni s-au pregătit doi ani. Batalionul II „Infanterie” Rovine a stat atunci şase luni în Angola. În acest timp, militarii craioveni au pierdut un camarad. Slt (pm) Gheorghe Valentin Leoveanu. Acesta şi-a pierdut viaţa la 17 iunie 1996.

Militarii români au avut responsabilitatea de a contrui la N'Gove şi la Chicuma tabere de încartiruire pentru militari rebeli demobilizaţi şi la Lobito un depozit de armament. De asemenea, au escortat convoaiele de materiale şi tehnica trupelor de menţinere a păcii sau ale organizaţiilor umanitare, cercetarea şi deminarea zonelor de dispunere a taberelor.

În plus, militarii noştri au avut responsabilitatea şi meritul de deschidere a patru şcoli unde s-a predat portugheza şi matematica, dar şi româna. Au acordat asistenţă umanitară, apă, alimente şi haine, locuitorilor din regiune.

Şi nu le-a fost uşor. Militarii români a trebuit să suoporte temperaturi de peste 45 de grade Celsius. Pe timpul zilei ajungeau şi la 60 de grade. S-au îmbolnăvit de malarie, iar unii dintre ei şi astăzi au de suferit.

Şerpii şi scorpionii s-au numărat printre inaminicii militarilor noştri. Unii dintre ei au luat acasă câte un exemplar. Nu mulţi români văzuseră, atunci, în realitate un scorpion.

Astăzi, în Batalionul „Căştilor albastre” mai sunt 56 de militari dintre cei care au participat în misiunea din Angola.

În aceste zile sunt organizate o serie de manifestări care să marcheze cei 20 de ani de la prima misiune internaţională la care au participat militarii Batalionului II „Infanterie” Rovine. Joi, a fost organizat simpozionul "Arc peste timp" la Cercul militar Craiova la care au fost prezenţi mai mulţi militari activi sau în rezervă.

“Cel mai mare avantaj dintre noi toţi de aici, să ştiţi că aveţi cel mai mare avantaj pentru că aveţi de partea dumneavoastră, mă uit în sală, tinereţea şi sunt convins că ar fi bine ca dumneavoastră, cei tineri să aveţi experienţa celor de aici din primul rând care au fost în Angola şi sunt înţelepţi şi cu experienţă multă şi ar fi bine ca noi să avem tinereţea dumneavoastră. Îmi place imaginea asta pe care o văd cu dumneavoastră, tineri aici. Revenind la subiectul de astăzi, Angola 20 de ani, nu poţi să nu fi emoţionat când îţi aminteşti ceea ce se întâmpla acum 20 de ani. Era o perioadă extraordinară pentru armata noastră, se puneau bazele unor alte structuri militare. Nu am putea vorbi despre istoria militară recentă fără a vorbi despre Batalionului 26 Infanterie “Neagoe Basarab”, pentru că atunci când s-a hotărât să se înfiinţeze un batalion special, comandanţii de la eşaloanele cele mai înalte au lansat această provocare şi domnul Pîlşoiu, maior pe atunci, a fost primul care a spus că poate să înfiinţeze şi să pregătească un asemenea batalion la Craiova. Din momentul acela, nivelul de pregătire şi nivelul de notorietate al Craiovei a crescut deodată. Batalionul 26 a devenit începând din acel moment un brand pentru armată. Dumneavoastră, cei care aţi fost atunci la înfiinţarea batalionului, aţi scris istorie. A fost o nouă etapă, iar din acel moment, la Craiova, s-a creat o pepinieră pentru formarea militarilor. Militarii pregătiţi aici au plecat apoi în alte structuri unde au perpetuat pregătirea de aici ”, a declarat colonel Gabriel Toma.

Colonelul Toma a mai anunţat că se încearcă reînfiinţarea unui liceu militar la Craiova: „La un moment dat, în Craiova, exista un comandament al armatei, comandamentul al Armatei a treia. Ar fi fost bine ca aici să fi rămas un astfel de comandament, chiar dacă astăzi ar fi fost divizie. Niciodată nu am agreat că cei care au fost în capul trebii atunci nu s-au zbătut suficient. Totodată, mă gândesc, şi am început să facem nişte demersuri, să dea Dumnezeu să reuşim, să reînfiinţăm la Craiova un liceu militar, pentru că nu e puţin lucru acest fapt, având în vedere situaţia demografică a acestei zone şi oportunităţile pe care le oferă o asemenea instituţie deosebită pentru tinerii din zona noastră”.

De asemenea, colonel Emil Scădreanu a rememorat şi el momentele şi emoţiile trăite în urmă cu două decenii.

”Acum 20 de ani plecam cu toţii într-o misiune, acum mă uit la dumneavoastră sunteţi aceiaşi camarazi adevăraţi care aveam încredere şi ne susţineam unii pe alţii. Batalionul a mers foarte bine. Cu tot ce am putut am susţinut batalionul, am lucrat 10 ani în acest batalion şi încă o dată vă mulţumesc şi sunt onorat să ne revedem”, a declarat colonelul, care a transmis şi felicitările generalului Dorin Blaiu.

La rândul său, lt.col (r) Marian Popa a afirmat: „Acum 20 de ani eram comandant de pluton şi în această calitate am participat în misiunea din Angola UNAVEM III. Vreau să vă readuc în memorie un singur lucru. Cred că toată lumea era mândră la vremea aceea când am plecat în misiune, că purtam bereta albastră a unităţilor ONU şi acea insignă specială sub care noi am desfăşurat misiunea timp de şase luni în Angola”.

Comandantul Batalionul 26 Infanterie „Neagoe Basarab”, Dan Ionescu a declarat că se străduieşte să păstreze şi să transmită mai departe spiritul batalionului insuflat de generalul Pîlşoiu.

„Este foarte important pentru mine că alături de noi sunt în acest moment colegi alături de care mi-am început cariera militară ca ofiţer. Sunt prezenţi alături de noi, predecesorii mei, domnul general Ciucă, şeful Statului Major General, domnul general Pîlşoiu, primul comandant al Batalionului 26, care din perspectiva mea a dat spiritul acestui batalion, spirit pe care, personal, mă străduiesc să-l păstrez, atitudinea face diferenţa, iar acel spirit al Batalionului 26 există în continuare şi este de datoria noastră să-l păstrăm”, a declarat comandantul Dan Ionescu.

 

Sărăcie şi focuri de armă

 

Ultimul care a luat cuvântul a fost generalul maior Ion Pîlşoiu. Şi el a rememorat unele momente petrecute în Angola.

“Sunt extrem de bucuros că particip la această activitate, să mă întâlnesc cu o parte din colegii şi subordonaţii cu care am lucrat o perioadă de timp în Batalionul 26. Domnilor militari ai Batalionului 26, participanţi la misiunea „UNAVEM III”, vă prezint respectuoase mulţumiri pentru profesionalism, dăruire, disciplina şi patriotismul de care aţi dat dovadă în cursul acestei misiuni.

Angola este o ţară deosebită, bogată în zăcăminte. Acolo sunt banane de 10-12 centimetri. O banană dacă mâncai dimineaţa, nu mai mâncai până seara. Această ţară suportase până în 1996 două războaie, fiecare de aproape 10 ani. Am văzut acolo tehnică pe care eu şi subordonaţii mei nu o prea văzusem. Maşini de luptă şi armament. Am văzut tancul de luptă acoperit cu o claie de paie. Noi trebuia să monitorizăm respectarea tratatului de pace. Viaţa majorităţii populaţiei din Angola era de o sărăcie cruntă. Noi aici trăim în rai. În maşina de gunoi se aruncau, de la copilul de trei până la omul de 40 de ani, ca să ia din maşina de gunoi. Se aruncau ca nişte păsări pe maşină. La groapa de gunoi era ca în faţa Primăriei Craiova, era luat tot. Mâncau şi cojile de cartofi. M-am crucit. Copii de doi, trei ani de zile, beau apă cu resturi de apă şi dero. Desfăşuram acţiuni la distanţe mari de bază, la 300-400 kilometri, făceau câte o săptămână până acolo. Îmi raportează într-o noapte căpitanul Piticu, comandant de companie şi comandant de patrulă, la ora 2, prin staţie de radio, că în faţa lui, în faţa patrulei s-a declanşat un atac de focuri ca la artificii. Şi el era la 400 de kilometri şi puteam să trimitem sprijin să ajungă la el după patru- cinci zile. I-am spus să se retragă. După aceea mi-a raportat că s-a declanşat un atac mai puternic în spate. I-am spus: Piticule, intraţi în pământ! Şi au intrat în pământ. Şi-au săpat poziţii şi au protejat acolo până dimineaţă. Se executa foc de armă aproape în fiecare zi. Terenul avea probleme grave. Drumurile după 20 de ani de război nu mai erau drumuri, erau hârtoape. Nu existau indicatoare. Harta şi busola”, a povestit fostul comandant al Brigăzii 2 Infanterie “Rovine” din Craiova, general de brigadă Ion Pîlşoiu.

Generalul a vorbit celor prezenţi şi despre moartea militarului Valentin Leoveanu: „Aveam un militar foarte priceput pregătit de structura tehnică, Leoveanu se numea. Era un militar angajat, dar un mecanic foarte priceput, un tânăr cu mult bun simţ cu un caracter foarte frumos care făcea motorul din ţărână. Din cauza oboselii, toată noaptea nu dormise, transportorul se stricase şi era tractat cu altul, iar Leoveanu în partea dreaptă, să îl dirijeze. Era o zonă înaltă, peste 2.000 de metri. În dreapta drumului era o prăpastie, o tăietură în munte de kilometri. Leoveanu obosit, stresat. Mecanicul îi spune: nu mai am frâne deloc. A crezut că vor pieri în prăpastie şi a sărit din transportor. Avea pe el un combinezon, care are o gaică la picior. Cu gaica aceea s-a agăţat de un colier şi s-a lovit cu capul de o piatră”.

A fost dus rapid la medic, care l-a trimis la spital în Africa de Sud. Tânărul militar a fost operat, însă nu a mai supravieţuit. Cu toţii au păstrat un moment de reculegere pentru militarii căzuţi la datorie.

La finalul simpozionului militarii Batalionului 26 Infanterie au mers la cimititul Sineasca pentru a depune coroane de flori la mormintele a trei camarazi căzuţi la datorie în teatrele de operaţii, slt(pm) Leoveanu Valentin, slt(pm) Emanoil Ciobanu căzut la datorie în data de 24 martie 2002 în misiunea Joint Guardian din Kosovo şi slt(pm) Claudiu Vulpoiu căzut la datorie în data de 30 martie 2014 în cadrul misiunii ISAF din Afganistan.

Manifestările vor continua şi astăzi printr-un Ceremonial militar care va avea loc la sediul Batalionului 26 Infanterie Neagoe Basarab începând cu ora 10.00 precum şi Ziua Porţilor Deschise, eveniment ce se va desfăşura între orele 11.00-14.00.

 

author avatar
Redactia
Distribuie acest articol