Intrat, în 2010, într-un amplu proces de reabilitare, Muzeul de Artă Craiova va fi, în cele din urmă, redeschis pentru public.
Marţi, v-am informat că Muzeul va fi deschis oficial pe 10 martie, la ora 11.00. Acesta, conform declaraţiei managerului instituţiei culturale.
Pe data de 10 martie la ora 11.00, deschidem. Am vorbit cu cei de la Consiliul Judeţean, am stabilit deschiderea pe data de 11 martie, la ora 11.00 şi am devansat cu o zi, pe 10 martie, a rămas aceeaşi oră, dar cu o zi mai devreme. Este deschiderea oficială pentru presă, oficialităţi şi de a doua zi pentru public.Preţurile nu le-am stabilit încă, trebuie să luăm o hotărâre de Consiliu Judeţean pentru acest lucru. Deocamdată mergem pe preţurile vechi.Am terminat tot, ne lipsesc etichetele, lucrăm la ele. Le facem singuri pe imprimantă deocamdată, apoi o să le facem pe plexiglas, le plastifiem, le facem să arate bine, o să vedeţi.
A declarat, atunci, pentru Ediţie Specială, Emilian Ştefârţă, managerul Muzeului de Artă Craiova
Între timp, însă, din motive “de natură organizatorică”, s-a schimbat data inaugurării.
Reprezentanţii Muzeului de Artă au transmis, pe adresa redacţiei, o rectificare.
Muzeul de Artă Craiova ar dori să facă o rectificare privind data deschiderii oficiale. Astfel, datorită unor aspecte de natură organizatorică, evenimentul se amână cu câteva zile. Deschiderea oficială a Muzeului va avea loc pe data de 19 martie a.c. Publicul iubitor de artă este invitat să descopere expoziţia permanentă, începând cu data de 20 martie. Programul de vizitare este zilnic, între orele 10.00 şi 17.00, cu exceptia zilei de luni, când muzeul este închis.
Se arată în adresa transmisă la” Ediţie Specială” de reprezentanţii Muzeului de Artă
Important monument arhitectural
-Datele preluate pe site-ul Muzeului de Artă Craiova-
Palatul “Jean Mihail”, clădirea care astăzi găzduieşte Muzeul de Artă, a fost construită între 1900 şi 1907, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau, la cererea lui Constantin Mihail (1837 – 1908), unul dintre cei mai bogaţi oameni ai României la acea vreme. La construcţia palatului s-au folosit materiale de cea mai bună calitate şi meşteri străini, în general italieni veniţi din zona friulană şi stabiliţi în Oltenia. Clădirea are stucatură parţial aurită, oglinzi veneţiene, candelabre cu ornamente din cristal de Murano, scări din marmură de Carrara, pereţi tapisaţi cu mătase de Lyon. Palatul a fost acoperit cu ardezie şi dotat încă de la început cu instalaţie electrică şi încălzire centrală. Încă din anul 1947, palatul a fost recunoscut ca fiind unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură civilă de la începutul secolului al XX-lea.
Cei doi fii ai săi, Nicolae şi Jean, au inaugurat palatul în 1909, după dispariţia tatălui, petrecută cu un an înainte.
Jean Mihail a rămas ultimul reprezentant al familiei. Neavând moştenitori, a donat întreaga avere statului român, prin testament, cu condiţia să se înfiinţeze “Fundaţia Jean C. Mihail” . Testamentul său, publicat în acelaşi an la Editura “Ramuri” din Craiova, prevedea obligaţiile fundaţiei, care trebuia să-i lichideze averea şi, cu banii obţinuţi, să înfiinţeze şcoli, cămine culturale, biblioteci la sate, o şcoală superioară de agricultură la Craiova, o maternitate model, să facă dotă fetelor sărace etc. Cerinţa sa nu a fost dusă însă la îndeplinire de funcţionarii fundaţiei şi de executorii testamentari, astfel că, în 1948, prin lege, toate fundaţiile au fost desfiinţate.Palatul a fost gazda mai multor personalităţi ale României. Regele Carol I şi familia sa au locuit aici. De asemenea, regele Ferdinand a fost găzduit de Palatul “Jean Mihail”În timpul Primului Război Mondial, când o parte din teritoriul României a fost vremelnic ocupată de Puterile Centrale, în palat a fost sediul Comandaturii Germane pentru Oltenia. Aici au fost găzduiţi şi mareşalul Eduard Smigly – Rydz, şeful Cartierului General al armatei poloneze, dar şi preşedintele Poloniei, Ignacy Moscicki, cu familia şi suita sa. La sfârşitul verii anului 1940, în palat au avut loc tratativele româno-bulgare, în urma cărora, la 7 septembrie, ţara noastră a cedat Bulgariei Cadrilaterul .
Între 24 şi 31 octombrie 1943, palatul a găzduit marea expoziţie “Săptămâna Olteniei”, patronată de regele Mihai. Cu acest prilej, craiovenii au putut să vadă în voie, pentru prima oară, interioarele palatului, după cum arată istoria muzeului. Începând din septembrie 1944, palatul a fost sediul Comandamentului sovietic al Armatei a 53-a, care făcea parte din Frontul Ucrainean, condus de generalul Manakarov. În toamna aceluiaşi an, timp de cinci săptămâni, aici a locuit şi Iosif Broz Tito, iar în septembrie 1944 s-a încheiat Acordul dintre Comitetul Naţional de Eliberare a Iugoslaviei şi Frontul Patriei din Bulgaria , acord prin care războiul dintre Iugoslavia şi Bulgaria înceta. De aici, Iosif Broz Tito a condus, atunci, operaţiunile de eliberare ale Belgradului, operaţiuni încheiate cu succes, la 20 octombrie 1944.
Din august 1954, Palatul «Jean Mihail» adăposteşte Muzeul de Artă Craiova.La baza formării colecţiei muzeului se află Pinacoteca “Alexandru şi Aristia Aman”, deschisă la Craiova în anul 1908, conform voinţei testamentare a celor doi filantropi craioveni. Aceasta a fost adăpostită timp de câteva decenii în vechea casă a familiei Grigore şi Elena Lăceanu (părinţii Aristiei Aman).Pinacoteca cuprindea tablouri din şcolile olandeză, flamandă, italiană şi franceză (în general lucrări din secolul al XVII-lea) , pictură şi grafică de Theodor Aman, artă decorativă românească şi străină, la care s-au adăugat, odată cu trecerea anilor, unele achiziţii făcute de Primăria oraşului, precum şi o serie de donaţii, dintre care amintim: Nicolae Romanescu şi Jean Mihail (pictură europeană), Cornetti, Glogoveanu ş.a., donaţii care i-au îmbogăţit, în mod considerabil, patrimoniul.Pinacoteca a fost preluată de Muzeul Olteniei, de care s-a despărţit peste patru ani, în 1954, când a devenit muzeu de artă de sine stătător, reorganizat în Palatul “Jean Mihail”. Începând din anul 1962, operele de artă din patrimoniul Muzeului de Artă Craiova au intrat direct în circuitul internaţional al valorilor, prin participarea la mari expoziţii internaţionale, organizate în peste 20 de ţări din Europa, Asia şi America de Nord. Astăzi, fondul Muzeului de Artă numără peste 12.000 de piese de artă românească şi străină.
