Curtea Constituţională a respins recent mai multe legi printre care şi pachetul legilor Big Brother, lucru ce a declanşat un mare scandal. Legea prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină timp de 6 luni anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.
Majoritatea românilor sunt de părere că telefonul lor nu a fost acultat până acum, iar peste jumătate dintre români au auzit despre disputa despre legile privind retenţia datelor, cartelele pre-pay şi securitatea cibernetică adoptate de Parlament şi respinse de Curtea Constituţională.
53,5% dintre români nu cred că telefonul lor a fost ascultat, în timp ce 30,3% cred acest lucru. 16,2% nu ştiu sau nu răspund. Ponderea ridicată a celor care cred că au avut telefonul ascultat se bazează probabil atât pe amintirea activităţii fostei Securităţi (în cazul generaţiilor mai vârstnice), cât şi pe mitologiile mai actuale, dezvoltate în toate societăţile democratice moderne, cu privire la interferenţa unor entităţi statale sau non-statale în spaţiul privat în contextul răspândirii în masă a mijloacelor de comunicaţii moderne. 53,4% dintre români au auzit de disputa pe marginea celor trei legi, 39,3% spun că nu au auzit de subiect, iar 7,3% nu răspund. Dintre cei care au auzit de subiect (dintre cei 53,4%), 53,9% declară că nu au cunoştinţă despre prevederile celor 3 legi şi motivele pentru care au fost respinse de Curtea Constituţională. 43,2% răspund afirmativ, iar 2,9% nu răspund.
Arată INSCOP Research
Libertăţi şi drepturi civile
Libertatea şi securitatea sunt două concepte care alcătuiesc un binom, şi a beneficia de libertăţi şi drepturi civile în condiţii de insecuritate este o imposibilitate factuală şi conceptuală. Mulţi dintre români nu ar renunţa la libertăţile şi drepturile lor pentru siguranţă, şi majoritatea spun că le este mai teamă de infractori decât de instituţiile statului.
Potrivit INSCOP Research, 54,7% dintre români declară că nu ar renunţa la o parte din libertăţile şi drepturile lor pentru a avea mai multă siguranţă personală, 31,7% ar fi dispuşi să renunţe la o parte din drepturile şi libertăţile lor pentru a avea mai multă siguranţă personală, iar 13,6% nu au ştiut sau nu au vrut să răspundă la această întrebare.
53,7% dintre români declară că le este mai teamă de infractori, decât de instituţiile statului, că ar putea să le intercepteze comunicaţiile (telefon, email), în timp ce 27% declară că le este mai teamă de instituţiile statului, decât de infractori, că ar putea să le intercepteze comunicaţiile (telefon, email).
DNA, pe primul loc în clasamentul anticorupţie
Acţiunile anticorupţie au un impact puternic asupra opiniei publice. Aproape două treimi dintre români sunt de părere că acţiunile din ultima perioadă ale instituţiilor statului s-au îmbunătăţit (64,1%), 26,4% cred că acţiunile insituţiilor pentru combaterea corupţiei nu s-au îmbunătăţit, iar 9,5% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
Direcţia Naţională Anticorupţie se află în topul instituţiilor percepute drept cele mai implicate în combaterea corupţiei, 80,1% dintre români cred că DNA este implicată în mare şi foarte mare măsură în combaterea corupţiei, Serviciul Român de Informaţii este perceput de 69,1% dintre respondenţi drept implicat şi foarte implicat în combaterea corupţiei, iar Preşedinţia este percepută de 61,8% dintre respondenţi drept implicată şi foarte implicată în combaterea corupţiei. Parchetul General are 59,4% dintre voturi, Agenţia Naţională de Integritate 57,4%, Poliţia 56,8%, Presa 55,1%, Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie 53,5%. Guvernul şi Parlamentul se află în coada acestui clasament şi sunt percepute ca fiind implicate în mare măsură în combaterea corupţiei de 26,9%, respectiv de 23% dintre respondenţi.
