Anul 2014 a însemnat pentru Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) o serie de premiere de la înfiinţare. Este vorba de cele mai multe dosare penale înregistrate, cele mai multe dosare de soluţionat. cele mai multe dosare soluţionate, cele mai multe rechizitorii, cele mai multe condamnări în dosarele instrumentate, cei mai mulţi demnitari de rang înalt investigaţi.
Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, a prezentat, ieri, bilanţul pe 2014 al activităţii procurorilor.
Activitatea DNA în anul 2014 poate fi caracterizată prin eficienţă sporită în activitatea de combatere a corupţiei, investigarea unor dosare complexe şi un grad înalt de diversitate a cazuisticii penale. Fundamentul acestei evoluţii pozitive a activităţii l-a constituit efortul substanţial şi consecvent al colegilor din DNA. Cei 86 de procurori care au desfăşurat activităţi de urmărire penală în 2014 au avut de soluţionat peste 9.100 de cauze, cel mai mare număr de dosare de la înfiinţarea DNA. În medie, un procuror a efectuat urmărire penală în aproape 105 cauze, un volum impresionant având în vedere complexitatea dosarelor care intră în competenţa direcţiei.
Laura Codruţa Kovesi
Şefa DNA a mai arătat că numărul rechizitoriilor a crescut semnificativ în anul 2014, fiind întocmite 317 rechizitorii, “ceea ce arată preocuparea procurorilor pentru soluţionarea cu precădere a cauzelor cu finalitate judiciară”.
În 2014 au fost trimişi în judecată peste 1.100 de inculpaţi, iar numărul persoanelor juridice trimise în judecată s-a dublat, se arată în bilanţul prezentat de Kovesi.
Activitatea judiciară a fost desfăşurată de 28 de procurori care au participat în şedinţele de judecată la peste 10.200 cauze penale. Peste 1.130 inculpaţi au fost condamnaţi definitiv, soluţiile pronunţate de instanţe confirmând caracterul obiectiv şi profesionist al cauzelor instrumentate de DNA.
Pe de altă parte, procentul de achitări s-a menţinut ca şi în anii anteriori la 9 %, sub media europeană, iar Kovesi spune că trebuie continuată preocuparea pentru creşterea standardelor de calitate.
Frauda şi corupţia în achiziţiile publice cu fonduri naţionale şi europene au reprezentat o pondere importantă în anchetele DNA.
Au fost înregistrate peste 700 de cauze având ca obiect suspiciuni de săvârşire a unor infracţiuni în procedura de achiziţii publice. Frauda în acest domeniu este îndreptată cu predilecţie spre fondurile naţionale, cele comunitare fiind mai bine protejate prin existenţa incriminărilor speciale în Legea 78/2000. De multe ori, există situaţii în care atribuirea fiecărui contract este condiţionată de plata unor sume de bani sau influenţarea procedurilor de achiziţie se realizează prin persoane aflate în legătură cu decidenţi politici. Din perspectiva tipologiilor de comitere, rezultă o perfecţionare a mecanismelor de fraudare, iar domeniul achiziţiilor publice este în continuare expus corupţiei. Considerăm că este necesară o abordare strategică în care instrumentele punitive să se combine cu cele preventive. Numărul sesizărilor de la instituţiile de control a scăzut în 2014, fiind extrem de importantă continuarea colaborării pentru a asigura anchetelor perspectivele de finalitate.
Laura Codruţa Kovesi
Magistraţi corupţi, sancţionaţi
Potrivit aceluiaşi raport prezentat de şefa DNA, în 2014 au fost trimişi în judecată 35 magistraţi şi au fost condamnaţi definitiv 20 magistraţi.
Analiza datelor statistice ne arată că a crescut numărul magistraţilor trimişi în judecată de DNA şi condamnaţi definitiv. Din perspectiva noastră, această evoluţie nu reflectă neapărat o creştere a numărului actelor de corupţie în rândul magistraţilor, ci mai degrabă o creştere a eficienţei investigaţiilor DNA. Multe dintre dosare au fost iniţiate ca urmare a sesizărilor formulate de justiţiabili, fapt ce reflectă creşterea încrederii acordate mecanismelor justiţiei derulate prin intermediul DNA.În acelaşi timp, numărul mare de magistraţi inculpaţi an de an pentru corupţie, mai ales a celor care îndeplinesc funcţii de conducere, trebuie să ne îngrijoreze pentru că reprezintă o vulnerabilitate a sistemului judiciar care trebuie rezolvată cu prioritate. Este necesară şi dezvoltarea abordării preventive, intensificarea educării deontologice judiciare, dar mai ales întărirea sistemului de control intern. De multe ori, au existat sesizări anterioare la Inspecţia Judiciară cu privire la magistraţii trimişi în judecată de DNA, iar o cercetare mai riguroasă ar fi putut duce la evitarea unor cazuri de corupţie în acest corp profesional.
Laura Codruţa Kovesi
Aleşii penali ai neamului
9 parlamentari au intrat anul trecut în vizorul DNA, pentru aceştia procurorii solicitând Parlamentului încuviinţarea arestării a 9 parlamentari. De asemenea, anul trecut, DNA a formulat 12 cereri de încuviinţare a urmăririi penale faţă de miniştri şi foşti miniştri.
Este cel mai mare număr de demnitari de rang înalt investigaţi de DNA într-un an. Este un semn evident al independenţei DNA, iar investigarea corupţiei la nivel înalt va continua, indiferent de funcţia administrativă sau politică deţinută de persoana vizată.
Kovesi
Valoarea confiscărilor, salariile medicilor pe un an
Şefa DNA a reliefat şi realizările procurorilor din punct de vedere financiar. Vorbim de sute de milioane de euro indisponibilizate sau confiscate de DNA în urma anchetelor procurorilor.
În 2014 valorile indisponibilizate de DNA au fost de peste 303 milioane euro, ceea ce reprezintă de peste 13 ori bugetul nostru pentru un an. Sumele confiscate pot reprezenta o sursă semnificativă de venituri publice, un element care nu trebuie ignorat. Hotărârile judecătoreşti rămase definitive în cauzele DNA, în anul 2014, au inclus confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în sumă de peste 310.000.000 euro, de 3 ori mai mult decât în anul 2013. Dacă această sumă ar fi efectiv executată, ar putea fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plăteşte medicilor din România într-un an. Este important ca organele fiscale să execute efectiv aceste hotărâri.
Laura Codruţa Kovesi
Realizările procurorilor au crescut încrederea publică în DNA, iar numărul sesizărilor făcute de cetăţeni a crescut cu 78%.
Mult mai important decât acest indicator este însă faptul că încrederea publică în DNA a ajuns la cel mai ridicat nivel de la înfiinţarea instituţiei. Potrivit unei cercetări sociologice, DNA se bucură de o încredere de peste 55%, cea mai mare încredere pentru o instituţie din sistemul judiciar. Totodată, în anul 2014, DNA a participat la un proiect pilot privind identificarea elementelor de sustenabilitate a instituţiei, realizat prin interviuri cu persoane din sistemul judiciar, societatea civilă şi jurnalişti. Această analiză a indicat că performanţa DNA, în anul 2014, este considerată consistentă şi credibilă. Din perspectiva noastră, câştigarea încrederii publice s-a realizat prin faptul că DNA a aplicat legea în mod egal, nu a avut şi nu are reţineri în a atinge vârful piramidei reţelelor de corupţie, indiferent de apartenenţa politică sau calitatea oficială a persoanelor cercetate. Cetăţenii au fost încurajaţi de anchetele deschise de DNA, dar în egală măsură şi de practica instanţelor judecătoreşti, în special a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. O treime din totalul condamnaţilor pentru fapte de corupţie sunt în închisoare. Dacă nu ar fi existat această abordare fermă şi constantă a judecătorilor, toate eforturile noastre ar fi fost inutile. Suntem conştienţi că un nivel ridicat de încredere înseamnă şi o responsabilitate pe măsură. Ştim că există un nivel uriaş de aşteptare al societăţii, dar asta ne motivează să continuăm ca şi până acum lupta cu corupţia la nivel înalt. Vă asigur că vom folosi această încredere cu bună credinţă şi determinare.
Kovesi
Şefa DNA a semnalat şi faptul că volumul de activitate a crescut continuu în această perioadă, însă numărul de procurori a rămas acelaşi de la înfiinţarea instituţiei.
Volumul de activitate din 2014 este triplu faţă de anul înfiinţării direcţiei şi aproape dublu faţă de acum 5 ani, deşi numărul de procurori a rămas acelaşi. Cu toate acestea, numărul de dosare soluţionate a crescut în fiecare an, fiind peste 4.100 de dosare finalizate în 2014, cel mai mare număr de la înfiinţarea DNA. Deşi procurorii au soluţionat în fiecare an tot mai multe dosare, ritmul de creştere a dosarelor noi a fost şi mai mare, astfel încât am ajuns ca, la sfârşitul anului 2014 să avem încă de soluţionat un număr de 5.000 cauze. Pentru a le putea finaliza ar fi nevoie să nu se înregistreze nici un dosar nou, timp de cel puţin un an.Imaginaţi-vă presiunea care îl aşteaptă pe procuror în fiecare zi în care merge la birou şi ştie că, indiferent cât de mult lucrează, va fi la fel şi în perioada următoare, pentru că zilnic i se repartizează cauzele nou înregistrate.Nu putem privi aceste cauze doar ca simple dosare, pentru ele că reprezintă aşteptările a mii de oameni, care au rămas cu o situaţie juridică incertă. Acest lucru afectează percepţia publică legată de înfăptuirea actului de justiţie, de multe ori existând suspiciuni privind perioada în care s-a finalizat dosarul.Volumul dosarelor aflate în prezent la DNA depăşeşte posibilităţile fizice de lucru cu resursa umană disponibilă în prezent, mai ales că avem în continuare un număr mare de cazuri nefinalizate din anii anteriori.Am dispus măsuri de prioritizare a dosarelor restante, criteriile utilizate vizând valoarea prejudiciului, riscul prescrierii faptelor sau riscul ca prin intermediul funcţiei deţinute persoana să continue activitatea infracţională.Perioada de soluţionare a dosarelor diferă, însă, în funcţie de natura faptei, de elementele existente la data iniţierii investigaţiei şi de necesitatea derulării unor proceduri de strângere sau completare a probatoriului.Pe de altă parte, evoluţia cazului sau momentul adoptării unor măsuri procesual penale nu depinde în mod exclusiv de procuror. Orice analiză trebuie să se raporteze la specificul dosarelor pe care le instrumentăm. Complexitatea dosarelor DNA presupune situaţii în care un procuror nu poate instrumenta într-un mod eficient mai multe dosare în acelaşi timp şi am să vă dau doar exemplul dosarului referitor la achiziţia de licenţe pentru calculatoare sau dosarele privind retrocedări ilegale, exemplele în acest sens putând fi multiple.Acest specific trebuie avut în vedere în momentul în care sunt evaluate resursele necesare pentru buna funcţionare a instituţiei. În aceste condiţii, considerăm prioritară identificarea de soluţii care să permită limitarea numărului de dosare ce revin procurorilor şi soluţionarea în primul rând a cauzelor importante pentru societate.Din perspectiva noastră, o primă rezolvare este creşterea numărului de procurori şi am formulat, deja, o propunere de majorare a schemei de procurori cu încă 50 de posturi. Trebuie să ne hotărâm dacă ne dorim o justiţie eficientă sau procurori îngropaţi în munţi de dosare.
Kovesi
În acest an, DNA urmăreşte continuarea instrumentării dosarelor de corupţie la nivel înalt, dar priorităţile vor viza şi cauzele având ca obiect frauda în domeniul achiziţiilor publice, utilizarea frauduloasă a fondurilor europene, corupţia în mediul de afaceri şi în sistemul de justiţie, corupţia în sistemul de educaţie şi sănătate, cu accent pe recuperarea prejudiciilor şi confiscarea extinsă.
Iohannis, susţine sprijinirea DNA
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, ieri, că este nevoie de investiţii în DNA
O analiză serioasă ar putea conduce la sporirea resurselor pentru DNA, fie că vorbim de spaţii de lucru, resurse umane sau buget. Cu toţii am avea de câştigat din această investiţie publică, pentru că ar fi o investiţie în viitorul naţiunii noastre.
A spus Iohannis
Premierul Victor Ponta spune, însă, că, deja, a majorat bugetul DNA:
2013-78 milioane, 2014-81 milioane, 2015-99 milioane. Nu e înţelept din partea mea să fac aceste cifre publice pentru că multe alte instituţii vor spune că ei nu au avut această creştere constantă.
Pe de altă parte, preşedintele României a afirmat că recuperarea prejudiciilor este obligatorie, nu opţională pentru autorităţi.
Nu aş putea încheia acest discurs fără a mă referi la două importante chestiuni, devenite recurente în ultimul timp: recuperarea prejudiciilor şi resursele de care dispune Parchetul anticorupţie. Vreau să subliniez foarte clar că recuperarea prejudiciilor este, asemenea executării pedepsei, obligatorie, nu opţională pentru autorităţile statului. Situaţia din prezent – în care gradul de recuperare şi executare a prejudiciilor de către Ministerul Finanţelor este în cuantum de aproximativ 10% – este, pur şi simplu, inacceptabilă. De aceea, trag un semnal de alarmă şi solicit factorilor decizionali să ia în serios această problemă, care devine una de importanţă deosebită.
A declarat Klaus Iohannis
